CUM PREVII AGRESIUNEA ASUPRA TA

CUM PREVII AGRESIUNEA
Vătămarea corporală: la noi in ţară se petrec in medie 3 agresiuni pe zi (urmate sau nu de jaf)
şi 500 omoruri pe an (din care 150 făptuite de o rudă apropiată a victimei).
De obicei huliganii, bătăuşii nu atacă pe neaşteptate. Ei caută să provoace viitoarele victime,
pentru a avea un motiv să inceapă scandalul şi bătaia. Adeseori acţionează in grup şi/sau sub influenţa
alcoolului.
Dacă te întâlneşti cu persoane care par bătăuşi:
– Nu te lăsa provocat şi nu-i provoca;
– Ocoleşte-i, evită să ajungi in situaţii sau locuri necunoscute, intunecate, cu inghesuială, cu
manifestări de violenţă;
– Treci pe partea cealaltă a străzii;
– Evită să faci observaţii, aprecieri sau remarci provocatoare ori jignitoare;
– Fii calm şi cedează, chiar dacă in felul acesta vei părea „laş”. Nu contează părerea unor
derbedei. E de preferat să fii jignit, decat să fii bătut (se zice: un om bine crescut, inteligent, civilizat nu
poate să mă insulte; oricare altul-poate s-o facă fără să-mi pese);
– NU participa la conflicte pe stradă, la piaţă, in targ sau in gară (multe sunt regizate tocmai
pentru atragerea fraierilor);
– in caz de scandal sau conflict – nu te ruşina, fă gălăgie, ţipă, cheamă Poliţia, cere ajutorul
vecinilor, trecătorilor, şoferilor.
La meciuri, manifestaţii, adunări publice:
– Evită să stai in tribuna unde sunt suporterii sau galeriile rivale;
– Nu te amesteca in conflictele dintre grupurile sau galeriile rivale;
– Ocoleşte cat mai pe departe persoanele şi grupurile in stare de ebrietate.:
Dacă mergi intr- un restaurant, bar, discotecă:
– Evită localurile in care afli că se petrec incăierări dese.
Dacă sunt sau au fost brutalizaţi copii:
– Informează biroul de autoritate tutelară de pe langă Primărie; in cazurile grave, acute,
cheamă Poliţia. Centrul pilot din Bucureşti pentru asistenţa şi protecţia victimelor violenţei in familie
are tel. 983.
Ca părinte, evită să ajungi la conflicte grave cu copilul tău, mai ales dacă eşti irascibil. Ţine in
continuu legătura cu educatoarea, invăţătorul sau profesorii copilului, precum şi cu părinţii colegilor ori
prietenilor săi. Discută, sfătuieşte-te, intreabă fără nici o jenă despre problemele tale şi metodele de
educaţie cele mai bune pe care le folosesc alţi educatori şi părinţi (vezi şi #20.3).
Vorbeşte, comunică, nu ascunde problemele pe care nu le poţi controla.
Agresiunea sexuală- se petrece in cele mai diverse locuri: acasă, pe drum, in local etc.
Statisticile arată că majoritatea acestor agresiuni sunt comise de persoane cunoscute de victime. Tot din
statistici rezultă că majoritatea victimelor sunt femei intre 30-40 ani, căsătorite, cu serviciu. La noi,
30% din femeile căsătorite sunt bătute de soţi.
O impotrivire convingătoare, violentă faţă de agresiune are mari şanse de reuşită, spre
deosebire de o atitudine supusă, pasivă.
Dacă eşti singură:
– imbracă-te decent, neprovocator;
– inainte de a deschide cuiva uşa, uită-te pe vizor şi asigur-o cu lanţul;
– Nu fi prietenoasă cu necunoscuţii;
– Nu da necunoscuţilor, la telefon, informaţii despre modul tău de viaţă;
– Ai grijă ce spui şi dezvălui celor din jur, cand vorbeşti (tare!?) la telefonul mobil intr-un loc
public, troleibuz etc.
Dacă primeşti telefoane obscene:
– Nu te certa sau lungi la vorbă, inchide imediat telefonul;
– Procură un fluier (sau ceva similar), ţine-1 langă telefon şi foloseşte-1 (il asurzeşti);
– Notează caracteristicile vocii, modul de exprimare – pentru a putea informa Poliţia.
In cazul in care conduci şi eşti singură in automobil:
– Nu opri, nu lua autostopişti sau necunoscuţi in maşină;
– Dacă treci noaptea pe langă un accident, incetineşte dar nu opri. Analizează |>şi cantăreşte
situaţia, mai ales dacă pare o inscenare.
Eventual intoarce-te să dai ajutor, insă numai după ce informezi Poliţia. Dacă noaptea eşti
singură intr-un mijloc de transport in comun:
– Aşează-te cat mai aproape de şofer sau de alte femei;
– Dacă ţi se pare că poate apărea o situaţie periculoasă, schimbă mijlocul de transport.
Cand mergi pe stradă seara, noaptea:
– Evită străzile intunecoase;
– Alege un drum sigur – care poate nu este şi cel mai scurt;
– Nu umbla la nimereală, ia un taxi;
– Refuză oferta străinilor sau cunoştinţelor proaspete de a te conduce acasă cu maşina;
– Ocoleşte gangurile, intrările, boscheţii intunecoşi – locuri de pandă preferate de agresori;
– Fii atentă dacă te urmăreşte cineva mai mult timp şi indreaptă-te cat mai repede spre o zonă
mai populată, mai luminată;
– Dacă te simţi ameninţată, cere ajutorul trecătorilor, al locatarilor sau şoferilor;
– in caz de pericol sună ori bate imediat la cea mai apropiată uşă sau poartă – la mai multe
deodată;
– Cand te apropii de casă, pregăteşte-ţi cheile ca să nu pierzi timp la intrare.
Cand cineva te conduce acasă cu maşina:
– Roagă-1 pe şofer să nu plece şi să aştepte pană ce vede că ai intrat in casă şi ai inchis uşa.
Cand eşti singură într-un local public:
– Nu impărtăşi cunoştinţelor ocazionale informaţii despre adresa, viaţa privată sau modul tău
de viaţă;
– Nu destăinui cunoştinţelor ocazionale necazurile tale personale; informaţiile ar putea fi greşit
interpretate, sau folosite in scopuri necurate;
– Refuză invitaţiile şi ofertele necunoscuţilor. Cand călătoreşti:
– Nu face autostopul, chiar dacă mai ai o tovarăşă de călătorie;
– incearcă să călătoreşti cu o maşină condusă de o femeie. Cand parchezi maşina intr-un parcaj
sau garaj subteran:
– Caută un loc de parcare iluminat, aproape de ieşire sau de lift;
– Foloseşte intrările şi ieşirile normale, nu pe cele de salvare sau pericol (care sunt de obicei
pustii şi slab iluminate);
– După ce urci in maşină, blochează uşile;
– Dacă cineva te urmăreşte, nu fugi spre interiorul parcajului, ci spre ieşire.
Dacă ai un dispozitiv de autoapărare (spray etc) :
– Nu te considera in siguranţă numai pentru că l-ai procurat (nu te imbăta cu apă rece);
– Repetă şi exersează periodic manevrele şi modul de folosire;
– Nu-l ţine in geantă, ci intr-un buzunar, cat mai accesibil la nevoie;
– Respectă toate celelalte reguli de prevenire, ca să nu ajungi in situaţia de a-1 folosi.
Dacă eşti atacată:
– Strigă tare după ajutor;
– incearcă să vorbeşti calm cu agresorul despre motivele, problemele şi familia lui;
– Studiază dacă agresorul poate fi descurajat printr-o acţiune violentă de autoapărare. Atenţie:
agresorul poate deveni şi mai brutal dacă nu-ţi reuşeşte prima acţiune de autoapărare, slab executată;
– Foloseşte orice ocazie să fugi.
Dacă ai fost victima unei agresiuni sexuale :
– Du-te imediat la Poliţie şi reclamă fapta;
– Nu te spăla, chiar dacă ţi-e greu să n-o faci;
– Arată Poliţiei hainele cu care erai imbrăcată in momentul agresiunii;
– incearcă să descrii cat mai bine agresorul şi să dai orice alte informaţii despre el (ce a spus
etc);
– Gandeşte-te: dacă nu reclami fapta la Poliţie il ajuţi, chiar il incurajezi pe agresor să
continue, să facă alte victime;
– Cere sfatul sau ajutorul unui avocat ori al unei organizaţii de sprijin pentru victimele
agresiunilor sexuale.
Talhăria (furtul cu violenţă): talharii caută victime sigure, slabe, de la care să poată lua repede
ceva valoros. Alegerea victimelor se bazează fie pe experienţă sau fler (de exemplu persoane in varstă
care işi ridică pensia de la CEC), fie pe aspectul promiţător (de exemplu o geantă, servietă plină).
Pentru a evita să devii o victimă trebuie să te comporţi in aşa fel incat să nu arăţi vreunui talhar că ai
ceva valoros asupra ta.
Dacă eşti casier, lucrezi cu bani:
– Nu lăsa cheia de la birou sau ghişeu in broască, nici pe dinafară, nici pe dinăuntru;
– Nu primi şi nu lăsa persoane neautorizate in birou, la ghişeu, in afara programului de lucru;
– Fii vigilent, observă mereu imprejurimile şi notează lucrurile şi evenimentele suspecte, de
exemplu numere auto, descrierea unor persoane etc.
Dacă lucrezi la ghişeu şi eşti victima unui atac sau unei talhării :
– Fii calm şi nu-ţi pierde cumpătul nici faţă de făptaşi, nici faţă de celelalte victime;
– Cantăreşte bine ce vei face şi ce urmări va avea pentru toţi comportarea ta;
– indeplineşte fără nici o impotrivire orice ţi se cere sub ameninţarea armei, pentru a nu
periclita viaţa persoanelor in cauză.
– incearcă să caştigi timp;
– Declanşează alarma „tăcută”, dacă aceasta nu te pune in pericol pe tine sau pe alţii;
– Nu ieşi din spaţiul asigurat, blindat;
– Memorează cat mai multe amănunte despre aspectul, comportarea, vorbele, uneltele, armele,
cunoştinţele şi organizarea făptaşilor;
– Imediat după plecarea talharilor cheamă Poliţia şi pană vine, notează toate impresiile şi
detaliile evenimentului.
Dacă transporţi cu regularitate sume mari de bani:
– Schimbă mereu traseul;
– Fii atent dacă eşti urmărit ori supravegheat;
– Respectă regulile şi măsurile de siguranţă stabilite de intreprinderea la care
eşti angajat;
– Nu lăsa rutina şi obişnuinţa să-ţi adoarmă vigilenţa;
– Nu transporta banii sau valorile neinsoţit, mai ales ca femeie. Cand scoţi de la C.E.C. sau
bancă o sumă mare de bani:
– Dacă se poate, aranjează să ţi se inmaneze suma intr-o cameră separată, nu direct la ghişeu;
– Nu verifica, nu număra banii la ieşire;
– Nu arăta in vreun fel că ai mulţi bani la tine;
– Nu ţine banii intr-o geantă de mană etc, ci intr-o pungă legată şi ascunsă la piept, sau ceva
similar;
– Pe drumul spre casă fii atent dacă nu cumva te urmăreşte cineva;
– Nu scoate sume mari, de exemplu ia maxim cat cheltuieşti intr-o săptămană; foloseşte
metodele de plată moderne, fără bani lichizi (cu card magnetic).
Contra furtului sau smulgerii genţii de mană:
– Poartă mereu geanta pe partea opusă carosabilului;
– Poartă geanta cu cureaua trecută peste umăr şi in diagonală peste piept;
– Ţine mereu geanta bine stransă sub braţ, la subţioară. Contra atacului sau talhăriei in
locuinţă:
– Nu deschide niciodată uşa pană nu verifici cine e afară, fie pe vizor, fie aruncand o privire pe
fereastră;
– intredeschide uşa unor necunoscuţi numai după ce ai asigurat-o cu lanţul;
– Cere persoanelor care se pretind oficiale să arate legitimaţia de serviciu; verific-o cu atenţie:
dacă are viza lunară ori trimestrială la zi, dacă are ştersături, dacă liniile ştampilei de pe fotografie
coincid cu cele de pe foaia de hartie pe care e lipită. Telefonează la biroul sau intreprinderea respectivă,
nu te jena;
– Dă voie unor necunoscuţi să intre in casă numai după ce i-ai verificat temeinic in vreun fel
ce sau cine sunt;
Intr-un local public:
– Nu arăta, nu spune caţi bani ai la tine;
– Fereşte-ţi interiorul portofelului de privirea altor clienţi sau vecini; ”
– Nu discuta despre banii tăi cu persoane cunoscute intamplător. Dacă cineva te şantajează:
– Du-te imediat şi reclamă la Poliţie, indicand cine este sau cine pare că este şantajistul;
– Nu te duce la locul cerut de şantajist decat cu aprobarea Poliţiei

Violența a fost definită diferit în funcție de modificările pe care le-a suportat în timp toleranța societății față de anumite forme de violență. Mai mult, se poate observa că violența este definită diferit în funcție de modelul cultural al societății respective (infracțiuni contra persoanei sau infracțiuni contra patrimoniului). Sensurile noțiunii de violență date de-a lungul timpului de specialiști din diverse domenii au constituit prilejul de a aduce în discuție o serie de particularități ale evoluției acestui concept și de a surprinde modificările pe care le-a suportat violența la nivelul societății umane.

Indiferent de definițiile date, toți specialiștii interesați de problematica violenței sunt de acord asupra faptului că violența reprezintă un fenomen prezent în toate societățile umane indiferent de gradul lor de dezvoltare, iar termenul de violență a fost utilizat de-a lungul timpului pentru a desemna o serie de manifestări individuale sau colective orientate spre obținerea unor beneficii/avantaje/bunuri prin utilizarea forței.

Relația dintre agresivitate și violență se construiește prin raportare la consecințele pe care fiecare dintre ele le are. Dacă violența presupune utilizarea forței și drept urmare se produce o vătămare a integrității fizice, psihice sau economice a unui individ, agresivitatea devine generatoare de prejudicii doar în condițiile în care sunt depășite anumite limite. Prin urmare, dacă cea mai mare parte  a manifestărilor violenței îmbracă forma unor comportamente care intră sub incidența unor norme juridice, doar o parte a comportamentelor agresive ajung să fie încadrate ca fiind delincvente ca urmare a atingerilor aduse unor valori sociale protejate de norme.

Teama și sentimentul de insecuritate resimțite de cetățenii din diverse spații social-culturale sunt invocate din ce în ce mai mult în discursurile specialiștilor preocupați de evoluția fenomenului de violență în spațiu și timp. Violența criminală, reprezintă, însă forma de violență care a  reușit, în ultimii ani, prin consecințele deosebit de grave pe care le are la nivelul indivizilor, să canalizeze eforturile specialiștilor spre dezvoltarea unor investigații menite să ofere informații privind cauzalitatea, formele de manifestare și mai ales modalitățile de intervenție necesare prevenirii.

Auzim zilnic de violență stradală, dar nu-i dăm atenție până când noi înșine sau cineva drag nouă devine victima unei crime violente sau agresiuni fizice stradale. E bine de știut că nimeni nu are dreptul să te desconsidere, să-ți răneasca sufletul, să te lovească fizic sau să-ți limiteze libertatea și drepturile.

Un individ nu recurge la violență decît în măsura în care este constrâns să rezolve o contradicție între obiectivele pe care le urmărește și posibilitățile pe care societatea i le oferă.

Fie că violența stradală provine dintr-o încălcare a legalității, fie dintr-un atentat la bunurile moravuri, ea pare să fie în majoritatea cazurilor opera unor personae provenite din păturile inferioare ale societății. De cele mai multe ori periferia urbană constituie o adevarată școala a delincvenței.

In gândirea comună există ideea că se poate vorbi de violență doar atunci când se manifestă fizic. Violența se poate manifesta la fel de bine și în plan psihologic, dar deoarece nu lasă urme vizibile, acest tip de trauma este deseori ușor de ignorat.

Orice individ poate deveni delincvent dacă i se oferă ocazia sau dacă circumstanțele îl îndeamnă  spre actul infracțional. Acțiunea delincvenței permite obținerea anumitor avantaje mai repede și mai ușor decât prin respectarea legii, ceea ce îl determină pe individ să comită acte anti-sociale decât să rămână onest.

Violența stradală cuprinde:

  • Criminalitate (furturi și crime) mai ales în orașele mari; 90% din autori sunt bărbați.
  • Vandalism: distrugere de bunuri.
  • Scandaluri: isterie și violențe la concerte, meciuri de fotbal sau alte evenimente de masă.
  • Violența dintre bande: confruntări violente între bande rivale de tineri.

Violența și abuzul pot apărea oricând și pot îmbrăca mai multe forme:
* agresiuni fizice
* amenințare
* abuz psihic
* abuz verbal
* abuz sexual
* umilirea
* violul
* certuri
* devastări în magazine
* incendierea mașinilor.

Există multe circumstanțe care favorizează delictele: case goale, mașini care staționează, obiecte uitate, cartiere nesupravegheate de poliție, ineficacitatea sistemelor de protecție, etc.
Violența stradală este o realitate a zilelor noastre, realitate ce nu trebuie ignorată de nici unul dintre noi. Omoruri, violuri, furturi, loviri cauzatoare de moarte, toate se derulează în fața ochilor noștri fără măcar să băgăm de seama.

Poliția Română are rolul de a proteja indivizii acestei societăți, de a preveni actele de violență ce pot fi înfăptuite și de a sancționa persoanele vinovate de aceste acte ilegale. De asemenea, această instituție are datoria de a ține evidența cazurilor de violențe petrecute în țară, în vederea întocmirii unor rapoarte și statistici de o mare importanță pentru securitatea națională.

Violenţa stradală, se referă la un comportament social nesănătos care, spre deosebire de violenţa din cadrul familiei este mult mai vizibilă şi deranjează. Violenţa stradală este periculoasă şi include pe lângă cunoscutele acţiuni ale grupurilor mai mici sau mai mari organizate în găşti de cartier, violenţa verbală, agresiunea psihologică şi comportamentală, deviante. La savârşirea acestor violenţe agresorul sau victima nu sunt încătuşaţi de anumite concepte de: clasă socială, vârstă, sex sau religie.

Violenţa stradală îşi are originea într-o deviaţie proprie individului uman ce nu se poate încadra în limitele unei societăţi sănătoase. S-a demonstrat că violenţa stradală nu este numai rezultanta unor carente in educaţie, ci şi a neacceptării valorilor societăţii, a lipsei respectului pentru om.

Respectul faţă de alţii se câştigă prin încredere, colaborare, competiţie şi interacţiunea onestă între ei. Conceptul de interacţiune socială onestă reprezintă suma relaţiilor dintre un individ şi un alt individ, grup sau societate în general, relaţii izvorâte din cultura, educaţia şi legile societăţii respective.

ACȚIUNI PREVENTIVE

  • FERIŢI-VĂ COPILUL DE CRIMINALITATE

Criminalitatea este un fenomen social şi, la fel cu alte fenomene (social, demografic, economic), este alcătuită dintr-o serie de fapte – crimele care au loc în societate, în viaţa şi relaţia dintre oameni, şi care, privite în totalitatea lor, formează criminalitatea.

Tinerii interpretează adeseori greşit crimele şi faptele care pot deveni fapte pedepsibile. Pentru copii se şterg uşor graniţele dintre faptele pedepsibile şi simplele lovituri, dacă acestea nu le-au fost explicate corect din timp şi nu li s-a vorbit clar atât despre urmările acestor fapte pentru victimă, cât şi despre consecinţele lor pentru părinţi. În primul rând sunteţi dumneavoastră (ca mamă sau tată, mătuşă sau bunic, ori pur şi simplu prieten) traşi la răspundere.

Mulţi tineri pot fi ţinuţi departe de cariera de criminal dacă părinţii şi alte persoane care se ocupă de educarea copilului ştiu despre ce este vorba şi acţionează rapid şi eficient pentru a-l opri să alunece pe o pantă greşită. În acest sens vă recomandăm câteva sfaturi utile, care sperăm că vă vor ajuta să vă feriţi copiii de criminalitate :

  • explicaţi clar copiilor şi adolescenţilor că furturile, indiferent cât de nesemnificative sunt nu vor fi probe de curaj ci fapte culpabile;
  • spuneţi-le clar că, în cazul săvârşirii unor furturi, nu va fi vătămat nici un magazin sau cumpărător ci hoţul însuşi va trebui să plătească pentru faptele sale;
  • vorbiţi cu copiii şi adolescenţii despre valoarea proprietăţii personale şi publice. Spuneţi-le că distrugerile îndrăzneţe nu aduc prejudicii doar celor care le fac ci şi comunităţii;
  • explicaţi copiilor şi adolescenţilor ce fel de pedepse pot primi ca urmare a comiterii acestor fapte (de ex. percheziţionarea locuinţei, interogarea, măsuri de internare într-un centru de minori);
  • vorbiţi cu copilul dumneavoastră despre cine îi sunt prietenii şi cunoştinţele sale. Întrebaţi-l apoi unde şi cum îşi petrece timpul liber în afară de casă;
  • luaţi seama de câţi bani dispune copilul dumneavoastră; testaţi felul cum cheltuie banii de buzunar sau economiile iar în caz că aveţi îndoieli staţi de vorbă cu el;
  • urmăriţi comportamentul copilului dumneavoastră, observând dacă se plimbă cu o bicicletă pe care dvs. nu i-aţi cumpărat-o sau dacă posedă lucruri neobişnuite pentru copii;
  • obişnuiţi-vă copilul mai bine cu exemple din viaţa de zi cu zi;
  • explicaţi-le ce urmări poate avea distrugerea diferitelor lucruri sau bunuri;
  • gândiţi-vă dacă pot face diferenţa între lucrurile bune şi rele.

Acordând mai multă atenţie copiilor dumneavoastră precum preocupărilor sau prietenilor lor îi puteţi feri de necazuri şi vă puteţi bucura în continuare de farmecul zâmbetului lor, de liniştea familiei dumneavoastră.

ACȚIUNI PREVENTIVE pentru VIOLENŢA STRADALĂ

  • Luaţi-vă măsuri de precauţie mai ales când circulaţi noaptea, la ore târzii, pe străzi pustii sau neiluminate;
  • Evitaţi să circulaţi singuri la ore târzii sau prin locuri neiluminate şi puţin frecventate;
  • Nu purtaţi în mod ostentativ bijuterii sau alte bunuri de valoare, cum ar fi telefoanele mobile;
  • Evitaţi pe cât posibil compania unor persoane aflate sub influenţa alcoolului. Dacă nu este cu putinţă, evitaţi orice conflict cu aceştia, nu-i jigniţi şi nu-i încurajaţi;
  • Nu răspundeţi provocărilor unor persoane aflate care se „leagă” de voi pe stradă;
  • Nu încurajaţi violenţa şi injuriile. Acestea sunt cauze care duc la declanşarea unor conflicte care pot degenera în violenţe. Un limbaj controlat, fără jigniri, previne adesea escaladarea conflictelor;
  • Dacă observaţi că sunteţi urmăriţi, nu ezitaţi să cereţi ajutor trecătorilor de pe stradă;
  • Nu vă faceţi singuri „dreptate” lovind adversarul. Aceste gesturi pot avea uneori consecinţe grave, nebănuite. De la o palmă sau îmbrânceală, victima se poate dezechilibra şi lovi în cădere, iar riscul unor complicaţii nu este de neglijat;
  • Nu adoptaţi o atitudine de atac, nu încurajaţi şi mai ales, nu participaţi la manifestări agresive stradale: bătăi, insulte sau alte tipuri de agresiuni.
  • În mijloacele de transport în comun, aglomeraţiile stradale etc., nu vă angajaţi în dispute verbale, chiar dacă sunteţi provocat;
  • Cea mai bună armă de apărare în cazul unui atac este strigătul. Dacă sunteţi agresaţi, bătuţi sau tâlhăriţi pe stradă, strigaţi cât mai tare după ajutor. Procedând astfel alertaţi persoanele din jur, iar agresorii vor fugi;
  • Nu ameninţaţi, nu jigniţi, nu vă manifestaţi superioritatea, ambiţia sau dispreţul;
  • Este important să vă păstraţi calmul. Neintrând în panică, veţi putea sesiza cu multă claritate intenţiile agresorului, posibilităţile de apărare sau de acţiune pentru a scăpa de zona de influenţă a acestuia;
  • Dacă sunteţi victima unei agresiuni, încercaţi să reţineţi multe semnalmente ale autorului şi anunţaţi de îndată poliţia; sporiţi astfel şansele de identificare, prindere şi pedepsire a agresorului.
Acest articol a fost publicat în SUPRAVIETUIRE URBANA și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s