CALAMITATILE NATURALE si RAZBOIUL

image

 CALAMITATILE NATURALE
.
1. INUNDATIA

Poate fi produsa de revarsarea unui rau, a unui lac – ca urmare a unor ploi puternice, uneori
cazute departe de locul revarsarii; de revarsarea marii, a oceanului, ca urmare a unui cutremur
submarin, furtuna; de ruperea unor baraje sau diguri.
Cateodata torentul sau valul navaleste pe neasteptate, alteori poate fi prevazut.
Pregatiri: vezi #2.4. Oricum, nu instala tabara langa un rau, pe un teren coborat, ci pe un
pinten de deal. Daca apa creste, muta-te mai sus.
Nu cauta sa-ti etansezi casa ori beciul – pentru rezistenta constructiei e mai bine sa patrunda
apa (altfel, diferenta de presiune intre exterior si interior o poate darama).
Pregateste rezerve de hrana, haine calduroase, apa de baut – in vase bine inchise. Aduna o
lanterna, un fluier, o oglinda, carpe colorate pentru semnalizare, impreuna cu o soba de gatit portabila,
lumanari si chibrituri.
In timpul crizei:
– intr-o cladire: daca apa in crestere te surprinde intr-o cladire, stai acolo. Esti mai in siguranta
asa decat sa pleci pe jos. Opreste gazul si curentul electric. Urca la etajul superior sau in pod. Daca esti
obligat sa te refugiezi pe acoperis, amenajeaza acolo un adapost. Daca acoperisul este inclinat, leaga
toate persoanele de un cos sau alt reazem solid. Daca nivelul apei continua sa creasca, pregateste o
pluta. Daca nu ai franghii, rupe cearceafurile.
Paraseste casa numai in caz de absoluta necesitate. Daca nu esti silit sa pleci -stai in casa sau
pe ea pana ce apa scade sau se retrage.
– Viitura: in cazul unei ploi torentiale urca, nu sta pe fundul vaii sau pe malul apei, nici in
timpul ploii, nici dupa aceea.
Suvoaiele de apa amestecata cu noroi si tot felul de materiale pot sa te prinda oriunde, pe
neasteptate, nu numai pe fundul vaii, ci si mai sus. Fugi! Refugiaza-te spre inaltime, pe creasta.
Daca autovehiculul se blocheaza, paraseste-1. Apa te poate matura cu masina cu tot.
Nu incerca sa traversezi o apa curgatoare sau statatoare decat atunci cand esti sigur ca
adancimea ei maxima nu va depasi jumatatea rotilor, la inaltimea genunchilor.
Pentru traversarea unei ape foloseste metodele indicate
– Pe tarmul marii: de obicei inundatia este produsa de o combinatie de valuri si flux mare,
amplificate de un vant puternic. Insa autoritatile vor lansa din timp avertismente si alarma. Cel mai bun
lucru este sa pleci din zona amenintata.
Acccidente la barajele hidrotehnice: in teorie, autoritatile vor declansa alarma (un semnal de
sirena care dureaza 2 minute si se intrerupe de 3 ori) pentru calamitate naturala si vor instiinta prin
telefon si radio toate localitatile din zona amenintata.
La receptionarea semnalului de alarma, populatia si animalele se evacueaza in cel mai scurt
timp in afara zonei inundabile, in locurile dinainte stabilite pentru astfel de situatii. Victimele vor primi
primul ajutor, iar asistenta sanitara pentru populatie va interveni pentru evitarea unor epidemii.
Cetatenii trebuie sa actioneze cu calm, stiind ca au suficient timp la dispozitie pentru salvare
. La parasirea locuintei se vor lua numai obiectele de valoare si cele strict necesare; nu
uita sa intrerupi alimentarea casei cu gaze, curent electic, apa de la retea.
In caz ca te surprinde apa, urca-te pe o cladire rezistenta.
 Nu pleca, nu umbla pana ce nu esti sigur ca pericolul a trecut.
Poate mai vin si alte viituri sau furtuni.
Hrana nu va fi greu de gasit, pentru ca si animalele se vor refugia tot spre inaltime. Atentie
insa: animalele speriate de apa pot deveni periculoase.
Apa de baut poate fi mai greu de gasit, caci cea din apropiere este murdara, contaminata.
Pentru baut foloseste apa de ploaie si fierbe apa din alte surse.
Cand apa se retrage, lasa in urma ei distrugeri, resturi, cadavrele victimelor. Apa ramasa este
poluata. Pot aparea boli sau molime. Nu manca nici un cadavru sau alte resturi (arde toate
mortaciunile), fierbe si dezinfecteaza orice apa inainte de a o folosi.
Unele produse vegetale pot scapa si pot fi bune de mancare; la fel pasarile.

2. VALUL URIAS (Tsunami)

Un cutremur submarin poate produce fenomenul numit Tsunami, adica o serie de valuri uriase
cu inaltimea pana la 30 m, care se misca cu 300 km/h, strabat distante imense si produc pagube
ingrozitoare pe tarmurile lovite. Nu toate cutremurele produc Tsunami, dar oricare cutremur poate sa o
faca.
Daca simti vibratii in sol, departeaza-te de coasta (peste 1 km) si cauta un loc mai ridicat. Nu
exista aparare impotriva unui perete miscator de apa. Fugi cat mai ai timp! Nu incerca sa vezi un
Tsunami – caci daca-i poti vedea inseamna ca esti atat de aproape, incat nu mai scapi – doar daca te afli
pe o inaltime suficient de mare si solida deasupra lui.
Tsunami nu este un singur val, ci o serie de valuri. Deci nu te intoarce la locul periculos, pe
mal, dupa trecerea primului val, caci s-ar putea sa te distruga al doilea sau al treilea.
3. URAGANUL
Este un vant cu viteza foarte mare (peste gradul 12 pe scara Beaufort) care poate distruge
constructiile mai slabe si aduce ploi torentiale. Apare in zonele tropicale si poarta diverse denumiri:
hurricane (in Atlanticul de nord, Marea Caraibelor, Pacificul de nord si sud-vest); ciclon (in Marea
Arabiei, Golful Bengal, sudul Oceanului Indian); tai/un (In Marea Chinei); willy-willy (in nord-vestul
Australiei).
De obicei uraganele apar la sfarsitul verii, cand temperatura apei din ocean este foarte ridicata,
dar pot aparea si in alte perioade ale anului. Aerul incalzit de apa formeaza o coloana cu presiune joasa,
ca un miez in jurul caruia vantul se roteste cu viteze de pana la 300 km/ora. Sensul vartejului este
antiorar in emisfera nordica si orar in cea sudica. Puterea vantului este maxima la o distanta de 16-19
km de centrul (ochiul) uraganului. Zona centrala, cu un diametru de cativa km, este linistita. Uraganul
apare si se mareste deasupra oceanului, apoi incepe sa se deplaseze spre Polul mai apropiat – nord sau
sud. Vantul are viteza maxima pe partea dinspre Pol a ochiului. Forta unui uragan slabeste deasupra
uscatului cu cat se departeaza de mare, de ocean.
Alarmarea: autoritatile si meteorologii supravegheaza uraganele si anunta apropierea lor. In
mod normal, nu poti fi surprins de un uragan. Dar, unele uragane se misca fara nici o regula – asa ca fii
atent la toate comunicatele.
Daca esti pe tarmul oceanului si nu ai radio, poti prevedea apropierea uraganului dupa
urmatoarele semne: cresterea valurilor; rasarit si apus foarte colorate; fasii dense de nori cirus
adunandu-se spre centrul furtunii care se apropie; o crestere anormala a presiunii atmosferice, urmata
de o coborare la fel de rapida.
Pregatiri:
Daca poti, fugi din calea uraganului, refugiaza-te. Alarmarea se face de obicei cu 24 ore
inaintea sosirii lui, asa ca ai destul timp pentru evacuare. Stai departe de tarmul marii, de depresiuni si
de malurile raurilor.
Umple rezervorul masinii cu benzina si pleaca din zona periculoasa.
Daca nu poti fugi, pregateste un adapost, consolideaza casa. Acopera ferestrele cu scanduri.
Ancoreaza orice obiect ramas afara, neadapostit, care ar putea fi aspirat sau saltat de vant. Rezistenta
unei cladiri la solicitarea uraganului este determinata de rezistenta si de integritatea carcasei. Daca
acoperisul e rupt, smuls sau o fereastra e sparta, vantul si ploaia pot intra inauntru si distrug totul –
actionand din interior. Cand interiorul casei este accesibil intemperiilor, la trecerea uraganului apar
diferente de presiune care salta acoperisul si darama peretii.
Daca te afli intr-o cladire solida, pe un teren mai inalt, stai inauntru. Calatoria prin uragan este
extrem de periculoasa. Locul cel mai sigur este intr-o pivnita, sub o scara interioara. Nu te adaposti
langa un horn – caci s-ar putea sa se darame.
Daca locuiesti intr-o constructie subreda, muta-te intr-una solida (intr-un adapost de uragan).
Inainte de a pleca din casa intrerupe toate alimentarile de apa, energie si gaze.
Fa provizii de apa potabila si fa-ti rost de un radio cu baterii. S-ar putea ca furtuna sa distruga
retelele publice de alimentare cu apa, energie electrica sau alte utilitati.
In timpul crizei:
– Adaposteste-te: cea mai buna protectie este intr-o pivnita. A doua preferinta este un sant sau
un transeu.
Daca te surprinde pe camp descoperit si nu te poti adaposti altfel, lungeste-te pe sol – ca sa fii
mai ferit de obiectele zburatoare. Taraste-te spre partea ferita de vant a oricarui obstacol mai solid din
calea vijeliei: un pinten de stanca, o perdea lata de copaci zdraveni. Fereste-te de gardurile si de copacii
pirpirii – caci pot fi smulsi sau doborati de vant.
Cand vantul slabeste inseamna ca a sosit ochiul uraganului, cu linistea sa temporara. Nu pleca!
In mai putin de o ora uraganul va reveni, cu vanturi la fel de puternice – dar sufland in sens opus. Cand
esti in aer liber, muta-te pe partea cealalta a peretelui de piatra sau a perdelei de copaci dupa care te
adaposteai; daca in apropiere este un adapost mai bun – fugi acolo.
Nu merge cu automobilul prin uragan. Caroseria nu te poate proteja de vantul puternic si de
obiectele zburatoare.
Pe mare, pe o nava: coboara panzele, inchide si blocheaza chepengurile, leaga si ancoreaza
toate echipamentele.

4. TORNADA

Tornada este un fel de uragan cu diametrul trombei (vartejului) la nivelul solului de numai 25
-50 m. Viteza vantului in vartej atinge 600 km/ora, dar tromba se deplaseaza cu max 50-65 km/ora.
Este fenomenul atmosferic cel mai violent si distructiv pe o suprafata mica (fasia maturata pe sol).
Distrugerile sunt enorme. In afara constructiilor cu structura extrem de solida, tornada aspira si ridica in
aer tot ce intalneste. Adeseori cladirile se prabusesc ca urmare a diferentei de presiune intre interior si
exterior. Tornada face un zgomot de motor ambalat la maxim, care poate fi auzit pana la 40 km
distanta.
Pregatiri: Fugi, sau pregateste un adapost.
In timpul crizei: daca te-a surprins, adaposteste-te in constructia cea mai solida pe care o poti
gasi.
Preferabil intr-un beci amenajat special pentru furtuna (vezi #18.1). Stai langa un perete
exterior sau in zona intarita a casei (daca exista). Daca nu exista subsol, du-te in centrul parterului, intro
camera mica, sau adaposteste-te sub o mobila solida. Dar nu sta sub mobila grea sau sub biblioteca de
la etajul de deasupra. Stai departe de ferestre.
Inchide toate usile si ferestrele pe partea casei de unde vine tornada si deschide-le pe cele din
partea opusa. In felul acesta impiedici vantul sa intre in casa, sa salte acoperisul. De asemenea egalizezi
presiunile din interiorul si exteriorul casei, ferind-o de explozie.
Nu sta intr-o baraca, rulota sau masina, caci furtuna o poate aspira, salta si
arunca in aer.
In aer liber poti fi lovit de obiectele zburatoare.
Vijelia te poate aspira si ridica in aer. In schimb, poti auzi si vedea tornada care se apropie.
Iesi din calea ei. Fugi perpendicular pe directia ei aparenta de miscare. Adaposteste-te intr-un sant, intro
depresiune, intinde-te pe sol si acopera-ti capul cu mainile.
   
 5. CUTREMURUL

Cutremurul vine pe neasteptate. El nu poate fi (inca) prevazut de stiinta.
Cutremure mici se petrec pe toata suprafata globului, dar cele puternice sunt limitate la
anumite zone geografice predispuse la seismicitate. Anual pe glob se petrec cam 140 cutremure
puternice, de gradul 6 pe scara Richter sau peste. Conform acestei scari, un cutremur cu un anumit grad
(7) este de 10 ori mai puternic decat altul cu un grad imediat inferior (respectiv 6). Un cutremur de
gradul 5 degaja o energie echivalenta cu explozia a 10 kt explozibil.
Inaintea unui cutremur puternic se petrec de obicei cateva tremuraturi mai slabe, urmate de o
liniste (pauza seismica). Adeseori zgaltaiturile prevestitoare nu sunt simtite de oameni. In schimb,
animalele se comporta neobisnuit in ajunul unui cutremur: devin foarte atente, incordate, gata de fuga.
Pregatiri: asculta comunicatele de la radio; intrerupe sau inchide racordurile de alimentare
principala cu gaze, electricitate si apa de la retelele comunale; coboara obiectele grele de pe rafturile
mai inalte; fixeaza obiectele grele si mobilele care ar putea cadea; indeparteaza materialele inflamabile,
explozive sau toxice. Fa provizii de: apa, hrana, o lanterna, o trusa de prim ajutor, un stingator de
incendiu; pregateste trusele mici si mari de supravietuire – vezi #2.4. Alege din timp locurile in care teai
putea ascunde si proteja (sub o grinda, o usa, o masa rezistenta etc).
Cand incepe cutremurul: fii calm si actioneaza imediat!
Intr-o cladire: stai inauntrul cladirii, nu fugi afara. Stai departe de geamuri, de oglinzi, mai
ales de ferestrele mari. Locuri bune de stat sunt: un colt al camerei; in golul usii (mai ales daca
deasupra lui este o grinda puternica); la colturile incaperii; la parter, subsol sau in pivnita.
Ascunde-te sub o masa sau alta mobila solida care ofera protectie si asigura un spatiu de aer in
cazul prabusirii tavanului. Nu sta langa mobile inalte, construite din module.
Scarile se prabusesc primele. Nu fugi pe scari, nu folosi liftul. Scarile ar putea fi pline de
persoane ingrozite. Ascunde-te sub un birou. Nu sari pe geam sau de la balcon.
Daca te-a surprins intr-un magazin: indeparteaza-te de galantare, de rafturile mari si inalte cu
marfuri.
Intr-un autovehicul: opreste masina cat mai repede, dar stai inauntrul ei – caci vei fi aparat de
obiectele care cad. Ghemuieste-te sub nivelul banchetei si vei fi mai aparat daca pe acoperis cade ceva
greu.
Dupa ce se termina cutremurul, fii atent la obstacolele cazute pe drum, sau la diversele
pericole nou aparute, cum ar fi: cabluri electrice rupte si cazute; crapaturi sau gauri in sol; drumul sau
un pod slabit, crapat, gata sa se darame.
In aer liber: intinde-te pe sol. Nu incerca sa fugi. S-ar putea sa fii trantit sau sa nimeresti intr-o
crapatura aparuta in sol.
Evita aglomeratia. Nu alerga. Departeaza-te de cladirile si copacii inalti. Fereste-te de caderea
tencuielii, cosurilor, ornamentelor de zidarie. Nu cobori in metrou, in subteran sau in tunel, caci s-ar
putea surpa si chiar prabusi.
Nu te grabi sa intri imediat in casa, in cladire, asteapta sa vezi ce se intampla la o eventuala
replica, la un nou cutremur. Acesta ar putea declansa chiar daramarea constructiei deja fisurate, slabite
de cutremurul principal (precedent).
Pe un deal e bine sa urci spre varf. Pantele prezinta pericolul pornirii unei alunecari de teren
-din care sa nu mai poti scapa. Totusi, se cunosc si exceptii: persoane care s-au facut ghem si s-au
rostogolit pe sol, „plutind” pe pamantul ce aluneca.
Plajele care nu sunt marginite de faleze sau maluri inalte sunt destul de sigure pentru inceput.
Dar imediat ce se opreste cutremurul, urca mai sus. S-ar putea sa apara un val submarin (tsunami) –
mult mai periculos decat orice replica a cutremurului principal.
Pastreaza-ti calmul si gandeste-te (repede!).
Cand porneste cutremurul – viteza de actiune este esentiala pentru supravietuire. Nu mai e
timp sa-i organizezi sau sa-i iei cu binisorul pe ceilalti. Daca e nevoie, foloseste forta ca sa-i duci la loc
sigur sau sa-i trantesti la sol.
Dupa cutremur: vezi la # 2.5.
Nu parasi imediat cladirea – verifica daca drumul e sigur. Stinge incendiul. Nu folosi un foc
deschis. Inchide gazele, apa, electricitatea. La deschiderea usilor, dulapurilor sau sertarelor s-ar putea
sa cada lucruri dinauntru.
Curata substantele chimice, toxice, periculoase care s-au varsat. Nu aprinde chibrituri,
bricheta, aparatele electrice daca este posibila o scurgere de gaze. Circula incaltat. Imbraca-te
corespunzator anotimpului. Nu lua cu tine lucruri inutile.
Pe drum nu bloca circulatia rutiera.
Dezastrul unei molime, posibile ca urmare a distrugerii canalizarii sau a conta-minarii apei si
descompunerii cadavrelor prinse sub daramaturi, este la fel de mare ca si cel produs de cutremurul
propriu-zis. Ingroapa toate cadavrele de oameni si animale. Actioneaza pentru asigurarea igienei
personale si a colectivului. Filtreaza si fierbe toata apa. Inainte de a folosi closetele verifica daca
sistemul de canalizare este intreg si in stare de functionare normala.
Nu te adaposti in cladiri avariate, printre ruine. Construieste un adapost din resturi.
Fii pregatit ca pot urma replici ale cutremurului, posibil tot asa de puternice ca socul initial.
17.6. ERUPTIA VULCANICA
Pe glob sunt peste 1500 de vulcani activi, amplasati in zonele geografice cele mai expuse si la
cutremure. In afara de vulcanii activi, cunoscuti si bine supravegheati, in fiecare an cateva zeci de
vulcani considerati „adormiti” (inactivi timp de 50-10000 ani) se activeaza pe neasteptate – de exemplu
Vezuviul, Etna – Italia, Mount Rainier – SUA, La Soufriere – Guadelupa, Popocatepetl – Mexic,
Auvergne – Franta. Vulcanii isi intetesc activitatea inaintea unei eruptii majore.
Semne prevestitoare sunt: mirosul sulfuros, incalzirea raurilor; ploaia acida (pisca la nas,
piele); vibratiile solului, minicutremure; trambele de aburi; zgomote puternice din vulcan sau din
interiorul pamantului.
Pregatiri: cand apar semnele prevestitoare – fugi, indeparteaza-te. Nu astepta
– mai tarziu vor aparea probleme de transport, traficul va fi aglomerat. Atentie cand te
evacuezi cu automobilul: cenusa face soseaua alunecoasa, chiar daca nu o blocheaza. Evita drumul care
merge printr-o vale -in care ar putea sa apara si un torent de noroi.
Cand vulcanul erupe:
Lava (roca topita, incandescenta, semilichida) striveste si ingroapa orice intalneste in drum.
Lava isi continua mersul fara oprire pana ajunge la fundul unei vai, sau pana se raceste si se solidifica.
Dar lava reprezinta pericolul cel mai mic pentru oameni. Orice om valid poate fugi mai repede decat
majoritatea scurgerilor de lava incandescenta.
Proiectilele aruncate de eruptie au dimensiuni variabile – de la marimea unei pietricele pana la
bucati uriase de lava, care pot ajunge la distante foarte mari de crater.
Cenusa vulcanica rezulta din faramitarea rocilor aruncate prin crater, intr-un nor de abur si
gaze. Abraziva, iritanta, grea, volumul si greutatea ei pot cauza prabusirea acoperisului caselor,
strivirea recoltei, blocarea cailor de comunicatie si raurilor. Cenusa vulcanica poate acoperi o zona
chiar si mai mare decat proiectilele. Impreuna cu gazele toxice, poate afecta plamanii copiilor,
batranilor, suferinzilor de boli respiratorii. Persoanele sanatoase se pot intoxica numai in imediata
apropiere a craterului, unde concentratia gazelor toxice este mai mare.
Dar cenusa vulcanica amestecata cu apa poate produce o ploaie de acid sulfuric si alti acizi, cu
o concentratie suficienta pentru a irita sau chiar arde pielea, ochii, membranele sensibile.
Cand fugi din apropierea unei eruptii, acopera-ti capul cu o palarie groasa sau o casca de
protectie. Acopera-ti fata, nasul, gura cu o masca improvizata dintr-o carpa uda, mai bine cu o masca
industriala de praf, ca protectie contra gazelor otravitoare, a caderilor de cenusa si a ploii care o
insoteste de obicei. Poarta ochelari de protectie etansati pe fata, in jurul ochilor – ca cei de ski, nu din
cei obisnuiti. Imbraca-te cu haine groase. Cand ajungi la adapost, in siguranta, dezbraca-te si spala cu
multa apa pielea expusa si clateste ochii cu apa curata. Daca te afli mai departe de vulcan, s-ar putea sa
nu mai fie obligatorie evacuarea.
Sfera de foc: ca urmare a eruptiei pot aparea „mingi” uriase alcatuite din gaze incandescente
amestecate cu praf sau cenusa, care se rostogolesc la vale pe pantele vulcanului cu viteze de peste 150
km/ora. Daca te afli in calea unei sfere de foc si nu te poti refugia iute intr-un adapost subteran, iti
ramane o singura sansa de scapare: sa te scufunzi sub o apa si sa-ti tii respiratia 1/2 -l minut, cand
mingea trece peste tine.
Torentul de noroi: eruptia vulcanica poate topi gheata si zapada de pe munte, producand un
torent glaciar. „Raul” se amesteca cu pamantul antrenat si formeaza un suvoi de noroi denumit „lahar”.
El curge cu viteze de pana la 100 km/ora, distrugand si acoperind tot ce intalneste in cale. Pericolul
aparitiei unui torent sau unor torenti de noroi continua sa existe chiar si dupa terminarea eruptiei
principale.
Un torent poate aparea chiar si fara o eruptie violenta, vizibila – de exemplu in cazul unui
vulcan adormit, care produce insa caldura suficienta ca sa topeasca zapada. Apa rezultata se
acumuleaza uneori indaratul unui baraj natural de gheata. Este suficienta o ploaie puternica si barajul se
rupe – dand nastere unui torent.

 RAZBOIUL

 Razboiul atomic Explozia atomica; Alarmarea populatiei, Ce faci dupa avertizare, Pregatiri, Dupa explozia
atomica
Razboiul biologic Protectia, Dupa atacul biologic
 Razboiul chimic Protectia, Accidentele chimice (industriale, de transport etc.)
4. Munitia neexplodata
Ce poate fi mai ingrozitor decat razboiul?
Intr-o lume din ce in ce mai „instabila” (din punctul de vedere politic, economic, social) si mai
„aglomerata” (datorita inmultirii populatiei, statelor si grupurilor de interese) aparitia confruntarilor
este inevitabila. Diferenta intre mentalitatile oamenilor, ale culturilor, popoarelor sau civilizatiilor,
precum si inegalitatile de resurse materiale disponibile, dar si de educatie, au dus si pot duce oricand la
conflicte de clasa, rasa, limba, credinta s.a.m.d. Cum sunt cele actuale, intre asa-zisele:
– Nord (tarile bogate) si Sud (tarile sarace), sau
– Est (unde domina: colectivismul, lipsa respectului fata de individ si proprietatea privata,
despotismul etc.) si Vest (unde primeaza omul, democratia, individualismul, libera initiativa s.a.m.d.),
sau
– Religii (ortodoxie, catolicism, islam – care, culmea, cred toate in acelasi Dumnezeu).
Uneori ciocnirile sunt pasnice, dar deseori ele se transforma usor in confruntari violente,
razboaie mici, locale sau mari, mondiale. Din pacate, oamenii nu invata nimic din istoria lor sau a
altora. Manati de foame, lacomie, invidie, frica etc. oamenii vor continua sa se poarte ca barbarii – in
ciuda (sau poate din cauza?!) tuturor progreselor stiintei. Numarul tarilor care dispun de arme nucleare
creste incet dar sigur. Cineva spunea: nu stiu cu ce arme se vor lupta oamenii în al treilea razboi
mondial, dar în al patrulea sigur cu ciomege, arcuri si sageti.
Mereu si mereu se comit aceleasi maceluri inutile. Se si zice, cu un zambet amar: oamenii si
natiunile vor actiona rational de-abia dupa ce vor încerca practic – si vor epuiza – toate celelalte
posibilitati. Asa se face ca, in pofida vorbariei despre disparitia razboiului din viata internationala,
anticul dicton latinesc si vispacem para bellum (ca sa ai pace pregateste-te de razboi) nu a fost nicicand
mai actual si mai respectat – de cei care gândesc…
Nu e nevoie de un razboi mondial ca sa mori sau sa fii schilodit. Oricine poate deveni oricand
victima nevinovata a unei confruntari locale, regionale, conventionale, neconventionale, teroriste,
declarate, mocnite, de aparare, de agresiune, de „impunerea pacii” etc. Anual pe glob mor 0,5 milioane
de persoane datorita razboaielor locale, purtate cu arme usoare.
In caz de razboi, mijloacele de agresiune sosesc de obicei pe calea aerului cu avionul sau
racheta (vezi criza din Kosovo, 1999), dar atacul este oarecum anuntat. In cazul unei actiuni teroriste
momentul si felul atacului sunt neasteptate. Populatia civila este expusa pericolelor razboiului modern
total, care, mai ales in spatele frontului, poate lua forma ABC (atomic-bacteriologic-chimic) – cu arme
ADM (de distrugere in masa). Se vorbeste si de arme noi, care pot provoca catastrofe „naturale”:
geofizice (geoclimatice, meteorologice, seismice), genetice etc. Intr-un razboi viitor, populatia civila
poate fi expusa si altor feluri de arme noi, neletale: orbitoare, paralizante (cu infrasunete, chimice), cu
radiatii dirijate, cu frecventa ultra-inalta, psihotrope, de manipulare informationala, cu impuls
electromagnetic (nucleare), cu microunde, cu grafit (pentru blocarea retelelor electrice) s.a.m.d.
Sfaturile si ideile din acest Manual sunt valabile si aplicabile fie ca ai de-a face cu un razboi
modern (economic, tehnic, sofisticat), fie ca e vorba de unul clasic (cu arme albe, de foc s.a.m.d.).
Statul roman a organizat apararea si protectia teritoriului si a populatiei impotriva pericolelor
ce apar intr-un razboi. Conducerea si coordonarea acestei actiuni nationale este facuta de
Comandamentul Protectiei Civile.
Dar, nu te lasa în grija altora! Ei fac doar ce pot.
Ce poti face tu?
Pregateste-te din timp. Un razboi de tip ABC nu poate dura prea mult (vreo 10 zile maxim –
dupa care se continua in varianta clasica) asa ca pe moment ai sanse sa scapi cu viata. Dupa aceea insa,
fara o pregatire adecvata, n-ai nici o sansa.
Sau – lupta pentru pace, pentru interzicerea si distrugerea armelor ADM. Oricat ar fi de nebuni
oamenii si autoritatile – activismul civic sau politic a dat rezultate.
Alarmarea populatiei se va face cu mijloace speciale – acustice (sirene electrice, dinamice cu
aer comprimat, motosirene), optice si de alt fel (clopote, fluiere cu abur, sonerii etc).
Pentru alarmare sunt stabilite urmatoarele semnale acustice:
– alarma aeriana – sunet modulat de doua minute cu periodicitate de 4 secunde;
– alarma chimica sau radioactiva – 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauze de 10 secunde;
– calamitate naturala – 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauze de 12 secunde;
– încetarea alarmei – sunet continuu de 2 minute.
La receptionarea semnalului de alarma cetatenii sunt obligati sa inceteze orice activitate, sa-si
ia echipamentul de prim ajutor si protectie individuala, sa-si faca rezerve de apa si in functie de felul
alarmei sa se adaposteasca sau sa se evacueze, inainte de parasirea cladirii se va intrerupe alimentarea
instalatiilor si utilajelor cu gaze, apa, curent electric.
Echipamentul individual de protectie impotriva efectelor armelor conventionale si de nimicire
in masa consta din: masca contra gazelor, trusa sanitara anti-chimica, costumul de protectie, aparate si
masti izolante, mijloace improvizate de protectie. Fiecare cetatean este obligat sa cunoasca modul de
folosire a acestor mijloace individuale.
Adapostirea se face in adaposturi de protectie civila, subsoluri, metrou, galerii | sau alte lucrari
subterane, in denivelari ale terenului. Toate spatiile special construite, ?si amenajate sunt echipate cu
instalatii de ventilatie si filtrarea aerului. Pentru l calculul capacitatii unui adapost se considera ca
necesarul este 0,5 mp/persoana.
Intr-un adapost trebuie respectate urmatoarele reguli:
– Nu introduce animale si materiale inflamabile, explozibile, iritante.
– Pastreaza ordinea si curatenia.
– Nu fuma si nu folosi lampi cu flacara deschisa, felinare, lumanari.
– Sa ai la tine: masca de gaze, documente de identitate, lanterna, trusa sanitara, ledicamente,
apa, alimente.
– Acorda primai ajutor.
– Nu parasi adapostul decat la incetarea alarmei.

 RAZBOIUL ATOMIC

Dupa terminarea „razboiului rece” in 1990 se pare ca pericolul armelor atomice nu mai e atat
de mare. Totusi, unele sfaturi nu strica. Nu se stie…
Explozia unei bombe atomice sau nucleare umple atmosfera cu foc si fulgere orbitoare, cu
suflu distrugator si caderi radioactive. Nimeni nu este nici ferit -nici direct amenintat de o explozie
atomica. S-ar putea ca o bomba sau o racheta sa-si greseasca tinta si sa cada intr-un loc considerat
„sigur”. Sau, sa fii victima unui accident de la o centrala atomoelectrica – vezi Cernobal. Chiar fara
fulger si unda de soc (cum explodeaza o bomba cu neutroni sau o centrala atomica), „numai” caderile
radioactive si radiatiile pot provoca ravagii sinistre – de la imbolnavirea pana la distrugerea oricarei
forme de viata.
Ce s-ar mai putea face in fata unei puteri distructive atat de mari? Dupa o explozie in
apropiere – nu se mai poate face nimic.
Dar înainte – DA.
In plus, pentru a te incuraja la o atitudine mai optimista, merita subliniat ca efectul maxim al
unei explozii atomice dureaza putin, ca radioactivitatea slabeste in cateva zile pana la un nivel
suportabil (in 2 zile scade de la 1500 R/h la 15 R/h; iar in 2 saptamani la 1,5 R/h – exceptand cazul in
care bomba a fost cu plutoniu, cand radiatia dureaza secole), ca la Nagasaki si Hiroshima viata a
continuat dupa supravietuire.
Daca te pregatesti – poti sa supravietuiesti, indiferent de neajutorarea ta aparenta. Masurile
pregatitoare iti pot salva viata. Ai obligatia morala sa-ti iei masuri de precautie, cu speranta ca o sa
nimeresti in afara zonei centrale, periculoase – adica la peste 50 km de explozia atomica.
Explozia atomica are mai multe efecte
Valul de lumina si caldura . Cine priveste o explozie atomica de la mai putin
de 60 km orbeste definitiv.
Impulsul electromagnetic (un fel de explozie invizibila, despre care nu se stiu prea multe –
secret militar) va intrerupe functionarea oricarei centrale electrice, telecomunicatiilor etc. Deci NU vei
mai avea electricitate, nu vei mai putea folosi telefonul, radioul, TV s.a.m.d.
Suflul: tot asa de inevitabil ca tunetul dupa fulger, dupa unda de lumina a exploziei atomice
vine sudul, unda de soc – aproape imediat, sau cu o intarziere
18.1. Repartitia energiei unei explozii atomice a – unda de soc; b – caldura; c – radiatii
persistente; d – radiatii momentane
18.2. Efectele bombei atomice în functie de înaltimea exploziei a – explozie in aer: efecte
momentane; fara urmari radioactive de durata; b – explozie la sol: efecte momentane si de lunga durata
de maximum un minut. Forta suflului este uriasa: dezradacineaza copaci, zdrobeste cladiri, arunca
oamenii in aer. Intinderea pe care actioneaza suflul depinde de marimea si puterea bombei, de inaltimea
la care explodeaza etc.
Unda de soc parcurge in primele doua secunde 1 km. In acest timp, pe acest spatiu toti factorii
distructivi au efecte maxime. Trebuie sa te adapostesti repede, in primele doua secunde dupa ce ai
observat sfera de foc (n-o privi direct!). Efectul e ca de uragan (vezi #17.3).
Adaposteste-te, ghemuieste-te numai dupa obstacolele naturale sau constructii solide de beton
armat, ziduri solide. Nu sta in picioare – caci te expui cu o suprafata mult mai mare decat in pozitia
culcat cu fata in jos, iar unda de soc si orice obiect zburator te poate strivi.
Intr-o localitate te poti adaposti dupa ridicaturi din teren, in rigolele soselelor, langa bordurile
trotuarelor, in pasajele de trecere subterana. Daca in momentul exploziei nu ai posibilitatea sa intri in
adapost, ascunde-te in cea mai apropiata denivelare de teren. NU te adaposti in spatele unor obstacole
care se pot prabusi, intr-o uzina sunt bune si golurile din fundatiile unor utilaje mari, cosurilor de fum,
ori tunelurile tehnologice.
Intr-o cladire aseaza-te: langa peretele dinspre explozie; in spatiul gol al usii de pe peretele de
rezistenta; intr-un coridor fara ferestre; sau chiar sub un birou, o masa. Stai ghemuit cu fata in jos in
locul pe care l-ai gasit si acopera capul cu bratele.
In teren deschis (parcuri, camp etc.) te poti ascunde dupa o ridicatura de teren ori taluzul
soselii, sau intr-o groapa, iar in lipsa acestora te culci cu fata in jos, bratele sub cap, picioarele catre
explozie.
Stai asa 15-20 de secunde.
Caderile radioactive. Suflul transforma ruinele in praf, pe care „ciuperca atomica” il aspira si-l
ridica; dupa un timp praful, devenit radioactiv, revine pe sol.
O parte dintre caderile radioactive se depun in zona exploziei dupa aproximativ o ora, insa
altele, purtate de vant, vor matura o suprafata uriasa de teren. Marimea si orientarea suprafetei infestate
depind de viteza, si de directia vantului in perioada respectiva. Praful invizibil va iradia, imbolnavi sau
omori tot ce are viata: plante, animale, oameni. Prezenta si marimea radiatiilor nu poate fi sesizata ori
masurata decat cu aparate speciale (contoare Geiger-Muller, dozimetre etc.) din dotarea armatei,
politiei, laboratoarelor si serviciilor specializate.
Efectele iradierii
Protejarea contra contaminarii radioactive consta in:
a) evitarea contactului cu praful radioactiv, si
b) reducerea actiunii radiatiei emise de praful radioactiv si asupra organismului. In continuare
se arata cum poti pune in practica aceste principii.
Alarmarea populatiei. Un prim semn ca situatia devine periculoasa ar putea fi stirile din presa,
radio, TV – legate de escaladarea incordarii sau conflictului international. Daca apare pericolul de
razboi sau de accident la o centrala atomica, oficialitatile vor da anunturi specifice prin toate mijloacele
audiovizuale.
In continuare redam cateva informatii privind alarmarea populatiei civile in unele state
occidentale si regulile de comportare respective. Acolo alarma este gradata in functie de timpul ramas
pana la momentul estimat al pericolului:
– Alarma gradul 1 („rosie”): explozie iminenta: sunetul sirenelor creste si descreste;
– Alarma gradul 2 („gri”): caderile radioactive peste aproximativ o ora: sirenele emit un sunet
constant, intrerupt;
– Alarma gradul 3 („neagra”): caderile radioactive vin imediat: sirenele emit litera D a
alfabetului MORSE: linie-punct-punct (sunet lung-scurt-scurt);
– inceterea alarmei – sirenele suna continuu.
La noi nu s-au facut pregatiri de aparare la fel de strasnice, deoarece neavand arme atomice pe
teritoriul tarii, s-a considerat ca nici nu vom fi atacati in felul acesta. Daca insa intram in NATO –
situatia se va schimba.
Ce faci dupa avertizare:
Ai aflat stiri proaste, apare amenintarea exploziei: amenajeaza locuinta, sa fie cat mai ignifuga
 si cat mai rezistenta la suflu  Daca muncesti metodic, repede, eficient,
intr-o zi poti realiza foarte multe in acest scop. Totodata aduna provizii.
Fereste-te sa te surprinda explozia intr-o constructie subreda: cort, baraca, casa de lemn. Mutate
intr-o casa cat mai solida.
Etajele mijlocii din blocurile inalte sunt cele mai sigure, iar parterul si etajele de sus (mai ales
mansarda) sunt nesigure. Locatarii acestora din urma se vor adaposti la familiile sau vecinii de la
etajele mijlocii. In blocurile cu mai putin de 4 etaje numai parterul este sigur.
Alarma „rosie”: cei care nu pot ajunge acasa in cateva minute se vor adaposti in cea mai
apropiata cladire. Daca esti surprins pe camp, departe de o cladire, arunca-te la pamant
In casa: opreste electricitatea, gazul, apa de la intrerupatorul sau robinetii principali de racord.
Apoi refugiati-va si inchideti-va cu totii in adapostul contra caderilor radioactive
Daca supravietuiesti exploziei, verifica imediat orice pericol de incendiu Cand
faci inspectia, acopera-te cat mai bine cu o pelerina, iar cand reintri in adapost, scoate-o si las-o afara,
la intrare.
Alarma „gri”: poti sa te trezesti intr-o zona contaminata chiar fara sa vezi explozia nucleara si
fara sa-i simti efectele directe – daca norul radioactiv ajunge dupa un timp deasupra locului in care te
afli.
Misca-te, deplaseaza-te repede, fii calm. Evita cu orice pret contactul cu praful radioactiv.
Incearca sa ajungi sub un acoperis bun, inainte de trecerea orei dupa care va incepe caderea
prafului radioactiv. Adapostul ar trebui sa aiba acoperisul si peretii grosi, iar ferestrele si usile bine
inchise, etansate, ca sa slabeasca pe cat posibil puterea radiatiilor.
Acopera fantana, baga animalele in grajd, corecteaza masurile de protectie la grajd sau casa
prin acoperire si etansare; fa rezerve de alimente si apa.
Intr-o cladire adaposteste-te in incaperea cea mai izolata si departata de exterior. Etanseaza
usile si ferestrele. Daca e cazul, pregateste si pune masca de gaze pe fata si imbraca mijloacele simple
de protectie. Inainte de intrarea in casa: fiecare persoana verifica rapid masurile luate de ceilalti
membri ai familiei sau grupului si corecteaza cat poate deficientele constatate; dezbraca pelerina sau
imbracamintea de exterior folosita – pe care o lasa la usa; apoi intra in adapost, unde imbraca haine
necontaminte.
Mijloacele de protectie individuala se pot improviza cu lucruri la indemana in orice
gospodarie. Ele se folosesc insa numai pentru o durata scurta – cat treci prin zona contaminata
radioactiv. Dar – contaminarea radioactiva este de durata. Pentru scaderea radioactivitatii sub doza
periculoasa trebuie sa treaca doua saptamani, uneori si mai mult.
Ca sa rezisti ai nevoie de un adapost!
Alarma „gri” nu inseamna ca nu va mai urma inca o explozie. Daca nu esti silit de imprejurari,
incearca sa te feresti si de urmatorul pericol.
Alarma „neagra”. Daca mai esti afara, arunca-te in primul adapost, scotand hainele exterioare
si lasandu-le la intrare. Daca poti, inainte de a intra in adapost spala sau curata zonele de piele care au
fost expuse caderilor radioactive si periaza sau scutura hainele.
Stai in adapost pana ce Politia sau Apararea civila anunta ca se poate iesi. Asculta stirile la
radio. In primele trei zile, cand radioactivitatea este maxima, iesirea din adapost este total interzisa.
Dupa aceea, se pot face iesiri pentru motive importante, dar cat mai putine si scurte. Respecta
anunturile si instructiunile autoritatilor despre cand, unde, cum poti sa mergi si pentru cat timp.
Pregatiri: cand in presa, la radio, la TV apar stiri privind pericolul unui razboi, trebuie luate
masuri de precautie. Respecta si instructiunile organelor de stat.
Contra valului de lumina si caldura – vezi #8 si #10.
In afara de varuirea ferestrelor si indepartarea materialelor inflamabile (de exemplu ziare,
hartii) dintr-o camera in care le-ar putea lovi si aprinde raza de caldura (strecurata de exemplu printr-o
crapatura din acoperis), mai sunt necesare si alte masuri contra incendiului.
Una dintre ele este impregnarea ignifuga a tesaturilor, de exemplu cu o solutie preparata din:
101 de apa, 0,5 kg borax, 0,5 kg acid boric. Dupa inmuiere timp de o jumatate de ora in solutie,
tesatura nestoarsa se atarna la uscat. Intrucat dupa o spalare sau dupa un timp substantele isi pierd
efectul, tratamentul trebuie repetat periodic.
Lemnaria nu poate fi tratata in acelasi fel, dar se poate proteja prin acoperire cu o panza
ignifugata.
Pregateste si mijloace pentru stingerea incendiului produs de explozie sau de valul de caldura
(fig. 18.3). Probabil ca intr-o astfel de situatie reteaua publica de alimentare cu apa va fi oprita. La
fiecare etaj sa fie depozitate cat mai multe galeti sau vase pline cu apa si extinctoare – dar cele mai
multe la ultimul etaj, in pod.
18.3. Amenajarea cladirii pentru aparare pasiva: a – rezerva de apa; b – nisip; c –
robinet/hidrant; d – extinctor; e – topor; f – ranga; g – rucsac de salvare; h – rezerva de apa; i – camuflaj; j
– iesire de siguranta
Efectul prafului radioactiv poate fi slabit de doi factori:
1) Grosimea stratului de material existent (aer, pereti etc.) intre victima si praf;
2) Reducerea timpului de expunere si contact, sau amanarea contactului. Adapostirea intr-o
cladire reduce de 5 ori expunerea la radiatii in raport cu norul si de 20 de ori in raport cu praful depus
in exterior.
Intr-o cladire adapostul se poate amenaja intr-un beci, o boxa, o camera sau un coridor cu cat
mai putini pereti spre exterior. Captuseste peretii, ferestrele, usile cu un strat cat mai gros din orice
material: caramizi, beton, pamant compactat. Cu cat vei sta mai departe de peretii exteriori si de
acoperis – cu atat mai bine.
Chiar si o constructie usoara poate asigura un oarecare grad de protectie, daca inauntrul ei se
amenajeaza un adapost tip sâmbure – vezi mai jos.
Intareste si ingroasa toti peretii adapostului. Demonteaza ferestrele si umple sau zideste
golurile respective cu doua randuri de caramizi; sau fixeaza peste ele, la interior si exterior, cate doi
pereti din scanduri, intre care indesxi pamant umezit. Cei doi pereti de scandura ar trebui solidarizati
unul de altul cu sarma, cuie, tiranti.
Sprijina mobila grea, carti, saci cu nisip – de ferestre, usi, pereti – (fig. 18.4). Blocheaza
ferestrele si usile camerelor si coridoarelor care duc spre adapost, ingramadeste saci cu nisip, cutii cu
pamant, butoaie pe dinafara peretilor adapostului. E buna si zapada batatorita, groasa (fiecare strat de
50 cm grosime injumatateste forta radiatiilor).
Adapostul poate fi amenajat si in afara dadirii: o groapa, un transeu sapat in curte (acoperit cu
scanduri si pamant), inalt cat sa incapa un om in picioare, este o protectie foarte buna (fig. 18.5).
Captuseste-i peretii cu stalpi si scanduri. Acoperisul se face din scanduri, table, placi de beton, peste
care se aseaza pamant batut.
18.4. Intarirea constructiei
18.5. Adapost tip transeu în curte
Intrarea in transeu se va face printr-o gura verticala de acces acoperita cu un capac de
canalizare (sau ceva echivalent, improvizat). Peste capacul de scandura sau de metal se adauga un strat
cat mai gros dintr-un material potrivit (pamant, nisip etc). O altfel de intrare in adapost sau transeu – de
exemplu un coridor, o scara – s-ar putea prabusi din cauza suflului exploziei.
Peste si langa adapost ingramadeste cat mai multi saci cu nisip sau pamant. Ei vor mari
rezistenta constructiei si vor slabi radiatiile.
Conditiile constructive pentru ca o pivnita sa poata fi utilizata ca adapost sunt:
– Tavanul sa fie solid, preferabil un planseu din beton armat cu deschiderea cat mai mica (de la
un perete la altul).
– Amplasarea pivnitei – la unul dintre colturile cladirii, langa un zid exterior, preferabil fara
deschidere spre exterior.
– Peretii – solizi, preferabil din beton armat;
– Sa nu fie traversata de conducte (gaz, apa, incalzire).
– Suprafata – sub 30 mp. Masuri suplimentare necesare:
– Instalarea unor stalpi suplimentari de sustinere, asigurati in pozitie, daca deschiderea
tavanului (distanta intre stalpi, pereti) depaseste 2 m;
– Consolidarea portiunii din peretele exterior al beciului, de deasupra solului pana la nivelul
tavanului, cu un val de pamant sau saci de nisip;
– Umplerea sau zidirea ferestrelor pivnitei pe toata grosimea peretelui; aerisirile sau cosurile se
astupa;
– Etansarea usilor beciului;
– Dotarea uneia dintre ferestrele pivnitei cu un capac solid si etans – ca iesire de siguranta,
amenajata astfel incat sa nu poata fi blocata de daramaturi;
– Amenajarea unei treceri sau coridor de salvare spre cladirea vecina, cu sectiunea circa 0,6 x
0,8 m;
– Marcarea cu vopsea termorezistenta a unor sageti indicatoare in cateva locuri, pe suprafete
exterioare vizibile, pentru ca adapostul sa poata fi descoperit chiar in caz ca se darama.
Adapostul tip sambure. Pentru asigurarea unei protectii suplimentare (necesara mai ales in
primele trei zile dupa explozie) ar fi bine sa amenajezi in interiorul adapostului inca o incinta cu invelis
de protectie (un sâmbure). Acesta ar putea fi, de exemplu, un fel de cort sau acoperis din usi sau
scanduri, sprijinite -jos de peretii adapostului, iar sus intre ele. Deasupra acestui acoperis interior se vor
stivui saci sau fete de perna umplute cu nisip si pamant pana la peretii si tavanul adapostului (fig. 18.6).
In lipsa unui beci se poate sapa un transeu sub pardoseala, iar pardosela va fi acoperita cu saci
de pamant.
Dupa 3 zile pericolul cel mai mare trece si veti putea parasi adapostul interior (tip sambure)
pentru a trai in restul adapostului din cladire. Dar afara nu vei putea iesi decat dupa 10 zile!
Inauntrul adapostului vor fi depozitate unelte de sapat – de care ar putea fi nevoie pentru
dezgropare, la iesire.
Viatxa in adapost. Inevitabil ca viata mai multor persoane inghesuite intr-un spatiu mic, cu
dotari minimale, intr-o perioada de criza, va naste mari probleme.
Stresul psihologic poate fi insa micsorat printr-o pregatire corespunzatoare, respectiv prin
antrenamente si simulari. Se recomanda ca aceste exercitii voluntare sa fie facute cu familia de doua ori
pe an, la cate un sfarsit de saptamana. Numai
18.6. Adapost în casa
In felul acesta vor putea intelege toti membrii familiei problemele de inghesuiala, plictiseala,
alimentatie, igiena, disciplina s.a.m.d. ce pot aparea. Dar astfel de exercitii pot avea si alte efecte
educative – benefice pentru coeziunea familiala.
Se recomanda intocmirea, afisarea si insusirea de catre toata familia a unui regulament de
comportare in adapost, care sa stabileasca o ordine privind: scularea, culcarea, orele de masa, curatenia,
activitati diverse, repartizarea sarcinilor (intretinerea echipamentelor, instalatiilor; curatenie; pregatirea,
servitul meselor; gospodarirea proviziilor; serviciul de garda, ascultarea radioului; ierarhia
colectivului).
Trebuie luate masuri ca fiecare persoana sa aiba mereu sarcini si ocupatii; altfel apar
deranjamente psihice: depresiuni, furie, violenta.
Stocul de provizii. Intr-o situatie de criza: razboi, cutremur etc. pot disparea toate facilitatile
pe care le consideram „normale”: comert, electricitate, apa, gaze etc. Nici banii nu mai au valoare.
Rezulta ca numai stocul personal de provizii te poate salva de la foame, sete, frig, boala. O rezerva de
alimente, apa, medicamente, energie pentru aproximativ 14 zile trebuie sa existe in fiecare casa de om
gospodar si responsabil (exista si obligatii legale in acest sens).
Fa o lista cu toate lucrurile si echipamentul necesare in adapost. Nu uita un radio cu baterii.
De asemenea, facilitatile pentru igiena. Nu ingramadi in adapost toate lucrurile posibile – mai lasa si
putin loc de miscare. Foloseste logica, bunul simt. Nu uita ca va trebui sa traiti acolo zile si nopti fara
nici un contact cu exteriorul. Adapostul iti va fi casa, masa, baie, toaleta, curte.
Din cauza perisabilitatii alimentelor conservate, stocul de provizii trebuie permanent
gospodarit, reinnoit, pentru a se evita atat cheltuielile inutile (supradepozitare) cat si insuficienta
stocurilor (alimente stricate). O lista cu toate sortimentele depozitate si datele lor de procurare si de
inlocuire obligatorie ajuta mult la controlul situatiei.
Poate ca toata aceasta munca si cheltuiala preventiva pare excesiva, inutila; dar uita-te la
televizor: buletinele de stiri sunt pline de situatii in care, daca ai ghinionul sa ajungi, o sa fii fericit ca ai
provizii pregatite.
Rezerva de alimente. Consta numai din alimente uscate si conserve care sa reziste nealterate
cel putin 6 luni in conditiile posibile de depozitare autonoma (racoare, uscat) – fara frigider. Lista
acestor provizii (felul, cantitatea) depinde de gusturile, obiceiurile, conceptiile fiecaruia. Conservele
pot fi procurate din comert (preferabil in cutii metalice) sau preparate in casa: fierte, dulciuri, muraturi.
Proviziile trebuie sa fie suficiente pentru cel putin 3 saptamani.
Hrana si apa nu sunt contaminate direct de radiatii, ci indirect de praful radioactiv care se
poate aseza pe ele. Hrana si apa vor fi depozitate in vase bine inchise, cu capac insurubat. Inainte de a
desface un vas cu provizii, sterge bine tot praful de pe capac si zona invecinata.
Rezerva de apa potabila rezulta din necesitatea biologica de consum a 1,5-2 1/ zi de persoana.
Rezerva de apa (mai importanta decat cea alimentara) trebuie sa acopere consumul pentru cel
putin 4 zile in adapostul tip sambure. Apa depozitata intr-un cazan sau o cada trebuie acoperita cu un
capac din scanduri sau o folie de plastic. Inainte de a ridica capacul, sterge-1 bine de praf.
Cand se da alarma „rosie”, sau alta echivalenta, trebuie sa intrerupi imediat alimentarea casei
cu apa de la reteaua publica. In acest fel, apa contaminata radioactiv, care va umple treptat reteaua
localitatii, nu-ti va mai strica rezervele tale.
Lista orientativa cu proviziile necesare unei persoane, pentru 14 zile: Conserve: de carne,
peste, salam – 2 kg; supe, preparate – 4 kg; legume – 4 kg. Lactate si grasimi: lapte praf- 1 kg; branza –
1 kg; ulei, margarina – 0,5 kg. Alimente uscate: paine – 2 kg; biscuiti, fulgi etc. – 0,5 kg; zahar – 0,5 kg;
sare, condimente – 0,25 kg; marmelada, gem – 0,5 kg. Diverse: cafea, ceai, cacao -0,5 kg. Bautura: apa
– 42 1.
Dotarea individuala de salvare si interventie.
Fiecare locuinta ar trebui sa fie dotata cu urmatoarele echipamente, pentru a putea rezolva
urgent:
A – Primul ajutor si apararea contra radiatiilor: trusa de prim-ajutor auto (1 buc/5 persoane);
prelata (1 buc/5 persoane); dozimetru;
B – Stingerea incendiilor: hidrant, racord pentru furtun, robineti; galeti a 10 l/buc (4 buc la un
robinet); carlig cu coada si prelungitor (serveste la desprinderea obiectelor care ard mocnit si la
indepartarea daramaturilor); prelata pentru inabusirea flacarilor (ignifugata); franghie (pentru salvare,
coborare, catarare); rezervor cu apa, cu o capacitate corespunzatoare marimii suprafetei de stins
(pardoseala, acoperis).
C – Dezgroparea victimelor: o cazma cu coada scurta, ca sa poata fi folosita in spatiu ingust;
lopata plianta (scurta); ranga cu varf lat si ascutit; fierastrau „coada de soarece”; ciocan mare;
bomfaier; dalta lata (spit); topor; foarfeca (tip cleste) pentru fier beton.
Dupa explozia atomica. Respecta instructiunile autoritatilor, cand parasesti adapostul. Poarta
manusi pentru manipularea obiectelor contaminate (banuite) – fie inauntru, fie afara din adapost. La
reintrarea in adapost hainele exterioare vor fi oricum lasate afara – inclusiv incaltamintea, sosonii,
galosii.
Cand iesi din adapost ca sa faci rost de hrana, cauta alimente aparate natural sau artificial
impotriva contaminarii cu praf radioactiv, de exemplu nuci, conserve, sau altele:
– Ouale sunt destul de sigure, mai ales daca gainile au fost adapostite de
praful radioactiv;
– Cartofii trebuie spalati si curatati de coaja, apoi gatiti, fierti;
– Boabele de fasole, mazare, protejate de pastai, sunt comestibile;
– Verdeturile cum ar fi: varza, salata, ceapa vor fi destul de bune de mancat, daca foile,
frunzele sunt stranse si se acopera bine unele pe altele. Arunca foile exterioare si pastreaza miezul;
– Pestele va fi probabil bun de mancat;
– Animalele care au stat afara pe camp, neprotejate de caderile radioactive, probabil vor fi
contaminate.
Plantele vor incepe oricum sa se contamineze dupa cateva zile de la depunerea prafului
radioactiv, datorita absorbtiei prin radacini a apei si substantelor din sol.
Apa de la robinet sau cea de ploaie va fi contaminata. Fierberea nu indeparteaza radiatiile. Dar
apa depozitata dinainte in puturi, pesteri, rezervoare acoperite -este probabil potabila (pana se
contamineaza si ea de la apa proaspata)
 RAZBOIUL BIOLOGIC

Desi Conventia din 1925 de la Geneva (semnata de 133 de state, dar neacceptata de 21 state) a
interzis arma biologica, se pare ca numeroase tari au studiat-o si dezvoltat-o. Razboiul biologic consta
in aruncarea unor cutii cu microbi sau otravuri, sub forma de prafuri ori lichide, asupra adversarilor.
Microbii sunt variante imbunatatite in laborator ale unor bacterii, virusuri, ciuperci care produc boli
grave la oameni, animale, plante. Otravurile sunt toxine foarte puternice, produse de microbi sau de
animale.
Arma biologica actioneaza numai asupra organismelor vii, lasand intacta infrastructura; este
foarte ieftina. Este arma tarilor sarace. Iata cat costa distrugerea unui singur om adversar: cu arme
conventionale aproximativ 2000 dolari; cu arme nucleare – 800 dolari, iar cu arma biologica – 1 dolar.
Pe de alta parte, oamenii se pot apara eficient si simplu de armele biologice (cunoscute!) prin
vaccinare, igiena, masca respiratorie, decontaminare (spalare, neutralizare etc). Adica, se procedeaza la
fel ca la orice epidemie. De aceea arma biologica nu este gandita sa omoare – ci sa incapaciteze
populatia, soldatii, adversarii; sau sa distruga economia ori agricultura adversarului (plantele agricole,
animalele domestice).
Cele mai importante si mai cunoscute boli grave care pot aparea in cazul unui razboi biologic
de moda veche sunt aratate in tabel – dar exista si altele noi inca secrete, mult mai eficiente, mai
groaznice.
Alte informatii:
Antraxul (buba neagra) este o boala a animalelor, care se poate transmite la om pe cale
cutanata, pulmonara, intestinala.
Holera se ia numai prin apa si alimentele contaminate. Dupa o incubatie de 12-28 ore apare o
diaree brusca, nedureroasa, care poate atinge 201/24 h; apoi voma.
Ciuma (pesta) poate avea diverse forme: bubonica (buboaie care apar in urma muscaturilor de
purici infectati); pulmonara (microbii patrund prin caile respiratorii); septicemica (infectia se
raspandeste in tot organismul, dupa un inceput bu-bonic sau pulmonar). Ciuma bubonica are o evolutie
mai usoara. Formele grave, mortale si extrem de contagioase sunt cele pulmonara si septicemica.
Variola (varsatul): dupa cateva zile de la aparitie, petele rosii se transforma in vezicule cu
lichid limpede, care in scurt timp devin purulente. O data cu aparitia puroiului, starea generala se
agraveaza din nou pentru 10-15 zile. Dupa acest interval bubele se usuca si se cojesc. Adeseori boala
este mortala.
Morva (rapciuga) este o maladie contagioasa cu caracter acut, a cailor, transmisibila la om,
caracterizata prin febra, eruptii ale pielii si mucoaselor.
Principalul pericol al armei biologice consta in faptul ca imbolnavirea se poate produce nu
numai la persoanele care s-au aflat in zona infectata ci si prin: contactul necontrolat cu oamenii sau
animalele provenite din zona infectata, nerespectarea regulilor de izolare (carantina), consumarea apei
si a alimentelor infectate.
Protectia – se poate face prin masuri de:
a) Anihilarea cailor de transmitere a infectiilor:
– protejarea cailor respiratorii, a pielii si mucoaselor cu ajutorul mijloacelor speciale sau
simple de protectie individuala;
– etansarea usilor si ferestrelor de la locuinta, intreprindere etc;
– igiena stricta: evitarea consumarii apei din surse necontrolate de organele sanitare; evitarea
mancarii neprelucrate la cald (se va consuma numai apa fiarta timp de 20 minute); protejarea rezervelor
de alimente;
– colectarea igienica a gunoaielor; mentinerea curateniei la closete (in special a celor fara apa
curgatoare; dezinfectarea si decontaminarea lor se face cu cioramina sau var); autocontrolul preventiv
al corpului si imbracamintii;
– decontaminarea locuintei, a surselor de apa si a alimentelor;
– anuntarea organelor de protectie civila in cazul aparitiei unor aglomerari suspecte de insecte
sau rozatoare.
‘ b) Cresterea rezistentei organismului: prin vaccinare.
c) Izolarea sursei de infectie: orice persoana cu temperatura mare trebuie izolata si anuntata la
medic; indeplinirea indicatiilor date de organele medicale privind depistarea purtatorilor de microbi.
Dupa atacul biologic -o mare importanta in prevenirea bolilor molipsitoare o au: respectarea
normelor de igiena individuala si colectiva, igiena resurselor de apa, combaterea insectelor si
rozatoarelor.
Boala Durata
incubare
zile
Durata bolii,
pana la
deces, zile
Simptome Calea de transmisie
Antraxul 1-5 3-5 febra, oboseala, respiratie grea, soc,
pneumonie
piele, respiratie,
digestiva
Botulismul 2-4 1-3 asfixie hrana, respiratie
Bruceloza 7-21 cateva la animale: avortul epizootie; la om:
septicemie cu stare acuta si atenuata.
contactul cu animalele
infectate sau produsele
acestora
Ciuma
(pesta)
1-9 1-2 febra, dureri de cap, greturi, voma,
agitatie, delir
respiratie, piele
Febra Q 10-20 14-21 dureri musculare, la cap, transpiratie
intensa
contact
Holera 1-6 febra, voma, dureri abdominale,
diaree, stare generala proasta
hrana
Tularemia 3-5 max 30 ca ciuma, dar mai slabe
Variola 1-4 febra mare, dureri de cap, voma,
stare generala rea, pete rosii care
incep sa se umfle
respiratie, hrana, piele
Stai in adapost sau in casa pana la terminarea decontaminarii strazilor, terenurilor etc.
infectate. Nu consuma alimentele si nu folosi obiectele gasite pe camp, sau pe strada.
Uneori caderea bombelor biologice poate sa treaca neobservata. La locul caderii se pot gasi:
bucati de diferite marimi din bombele biologice aruncate din avion, resturi de cutii, pachete, saci,
precum si grupuri neobisnuite de insecte, rozatoare, pasari – in cantitati uneori nepotrivite locului sau
anotimpului respectiv. Nu atinge obiectele suspecte!
Daca insectele sau rozatoarele descoperite au tendinta de imprastiere, organizati pe loc echipe
de 3-4 oameni ca sa le prinda si sa le distruga, fara insa a le atinge direct cu mana, ci folosind unelte
improvizate, la indemana: sape, lopeti etc. Insectele, rozatoarele, obiectele suspecte gasite langa
locurile unde au cazut bombe vor fi distruse, decontaminate cu lapte de var, formol sau acid fenic.
Daca nu este pericol de incendiu – locul respectiv se stropeste cu petrol si se aprinde. Se
considera contaminati oamenii si animalele aflate in focarul biologic, care au consumat alimente sau
apa suspecte, infectate, ori au venit in contact direct cu oamenii si animalele imbolnavite. Toti cei
contaminati biologic vor executa decontaminarea sanitara, iar hainele lor vor fi tratate in locuri special
amenajate de catre organele de protectie civila. Se vor lua masuri ca nici o persoana sau animal sa nu
paraseasca zona supusa atacului biologic si nici un obiect, aliment sau produs agricol sa nu fie scos din
zona contaminata. Prin aplicarea carantinei se interzice si patrunderea in zona contaminata a oricarei
persoane din afara acestei zone.
La primele semne ale bolii trebuie chemat medicul si anuntate autoritatile. Pana la venirea
medicului, bolnavii suspecti vor fi izolati intr-o incapere separata, vor manca din farfurii si cu tacamuri
tinute separat de celelalte vase ale familiei. Obiectele atinse de acestia (vesela, haine, asternuturi, closet
etc.) vor fi decontaminate prin fierbere cu lesie.
18.3. RAZBOIUL CHIMIC
Substantele toxice de lupta (STL), chiar in cantitati mici, provoaca urgent vatamari grave si
chiar moartea. Ele pot actiona sub forma de gaze, vapori, in stare solida, lichida (picaturi) si patrund in
organism prin: aer, apa, hrana, piele. Dar STL isi pierd capacitatea de distrugere relativ repede (cateva
zile). Unele isi pastreaza capacitatea de actiune mai mult timp, fiind considerate „persistente”, iar altele
mai putin timp, fiind socotite „trecatoare”.
Dupa efectul asupra oamenilor, STL se impart in: neuroparalizante, asfixiante, sufocante, toxic
vezicante, iritante, psihochimice.
Persistenta STL este influentata de starea vremii si de natura terenului. Astfel: curentii de aer
imprastie substantele sub forma gazoasa sau de vapori, micsorandu-le eficacitatea; temperatura ridicata
le scurteaza persistenta; ploile spala terenul contaminat, uneori chiar apa din sol le dizolva si le
neutralizeaza. Pe solul pietros STL au persistenta mai mica decat pe un sol afanat, acoperit cu
vegetatie. Cele sub forma de gaz sau vapori mai grei ca aerul se acumuleaza in albiile raurilor, vai,
santuri, paduri, locurile cu vegetatie inalta si deasa, ceea ce le permite sa-si prelungeasca capacitatea de
actiune, chiar daca sunt trecatoare.
Conditiile meteorologice cum ar fi temperatura, vantul, ploaia, ninsoarea, ceata etc. au o
influenta puternica asupra starii zonei contaminate si duratei de actiune a STL.
Vantul puternic, violent, slabeste actiunea gazelor (imprastie si dilueaza aerul contaminat;
mareste viteza de evaporare a substantei toxice). Vantul slab sau lipsa vantului intareste actiunea STL.
Precipitatiile (ploaia, zapada) nu sunt favorabile STL. Ploile puternice spala substantele de pe sol, de pe
obiecte, si micsoreaza foarte mult gradul de contaminare.
Protectia oamenilor si a animalelor impotriva actiunii STL consta in evitarea contactului direct
cu acestea prin: adapostirea in camera de locuit sau adaposturi etanse, cu atmosfera nepoluata;
imbracarea mijlocelor individuale de protectie (masca contra gazelor si combinezonul de protectie a
pielii).
Accidentele chimice (industriale, de transport etc). La aparitia pericolului de raspandire
accidentala a unor substante periculoase, autoritatile vor alarma populatia din zona de actiune a norului
sau a lichidului toxic.
Cetatenii se vor apara fie cu mijloacele individuale de protectie (masca, pele-rina etc), fie prin
adapostirea in locuinte (intr-o incapere etanseizata), adaposturi de protectie civila, sau prin evacuare
(autoevacuare) temporara. Protectia animalelor se realizeaza prin izolare in grajduri la care se i radioactiv. Sau minele antipersonal: pana in 1997 fusesera pozate in lume (Angola,
Bosnia, Cambodgia, Mozambic, Afganistan etc.) circa 70-100 milioane de mine -care fac in continuu
aproximativ 2000 victime pe luna (majoritatea copii).
Daca descoperi munitie sau armament de orice fel:
– NU le atinge, NU le lovi, NU le misca;
– NU incerca sa demontezi focoasele sau alte elemente componente;
– NU le ridica, transporta sau depozita in locuinta, in curte sau in gramezi din
fier vechi;
– Semnalizeaza si marcheaza vizibil si explicit locul, pericolul;
– Anunta imediat Politia!

autor  Serban Derlogea Manual de  supravietuire

Despre autor:

Şerban Derlogea

 

la problemele sociale omniprezente. Adeseori spune lucruri neplăcute şi dezvăluie informaţii ascunse.

Ideile care îl călăuzesc:

Mens sana in corpore sano. Nu te baza pe alţii! Priveşte, învaţă, făşi taci! După ce te ajuţi pe tine, ajută-ţi aproapele! Dacă nu faci ceva azi, mâine (îţi) va fi mai rău.

Nu contează ce poate face România pentru tine, ci ce poţi face tu pentru ea.

 

mai ales tineretului –experienţa de viaţă pe care a acumulat-o. El caută soluţii neconvenţionale – cum ar fi educaţia fizică

 

a lucrat ca inginer mecanic până la pensionare. Este instructor onorific dearte marţiale: Aikido şi Taijiquan; a drumeţit în ţară şi a călătorit pe 3 continente. A scris cărţi de

inginerie şi de sport

 

 

Acest articol a fost publicat în RAZBOI CALAMITATI DEZASTRE și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s