Familia este o alegere libera de a dori sa mori alaturi de cel pe care l-ai ales

 

Familia este o alegere liberă de a dori să mori alături de acel pe care l-ai ales…

   

 

Familia este o alegere liberă de a dori să mori alături de acel pe care l-ai ales…

În multe familii apar diverse situaţii în viaţă cînd căsătoria este supusă unei testări. Adesea pentru depăşirea acestui test e necesar doar de depăşit propria mîndrie, egoismul şi dragostea de sine. E necesar să ne învăţăm să iertăm, să tolerăm slăbiciunele celui

de alături şi cu înţelepciune să ocolim contradicţiile.
Din nefericire , mulţi oameni nu mai înţeleg adevăratul sens al familiei. Familia este nu numai casa comună, luarea prînzului la aceeaşi masă, banii şi copiii comuni…
Familia – este o unire benevolă în dragoste, este un spaţiu spiritual-moral, care trebuie creat de soţi , unde să se implice ambii.
De multe ori soţii nefiind în stare să rezolve problemele familiare, ajung la concluzia că partenerul de viaţă nu le este potrivit, considerînd că au făcut o alegere greşită, deoarece acest om este „absolut altfel”. Cu alt caracter, obişnuinţe şi valori spirituale. Cel mai uşor e să-l înlături din viaţa ta. Dar dacă priveşti situaţia altfel? Dacă te ghîndeşti că poate acest „acest” altul a fost trimis în viaţa ta de însăşi Dumnezeu. Că poate sînteţi legaţi acum şi prin „crucea vieţii familiare”.
Da, acest om este aşa cum este incomod, impulsiv, uneori nu prea cinstit şi leneş… Dar pe parcursul vieţii ar trebui să ne comportăm cu el aşa ca el să devie mai perfect, mai liniştit şi mai cinstit. De aceea şi sîntem oameni credincioşi, creştini. Pentru mulţi ducerea acestei cruci a vieţii familiare este foarte grea. Dar niciodată posibilă fără ajutorul lui Dumnezeu. Trebuie şă rabdăm şi să ne smerim, să ne rugăm pentru aproapele nostru şi să ne cerem iertare…
Abordarea creştină a situaţiilor de conflict care apar le pare la mulţi paradoxală. Ar părea că pentru ca să se schimbe situaţia ar trebui să se schimbe acel care a creat-o. Dar nu e prea posibil acest lucru. Deoarece acel care a creat-o nu se simte vinovat şi nu vrea schimbări în comportarea sa. Deci schimbări trebuie făcute numai nu în cel pe care vrem să-l schimbăm, dar să începem cu noi înşine. Trebuie să conştientizăm că rădăcina tuturor problemelor, nereuşitelor şi tragediilor noastre sînt păcatele noastre, personale. Dumnezeu ne spune :” De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău şi iată bârna este în ochiul tău? Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. ” (Matei 7.3-5) Şi chiar dacă în ochiul aproapelui e o „bîrnă” şi mai mare nu vei putea să faci nimic dacă sincer nu te vei pocăi de păcatele tale.
Cât de greu nu este şi va fi trebuie să răbdăm, să ne rugăm şi să cerem ajutor de la Dumnezeu.
Cu durere în suflet, dar trebuie să mărturisesc că Familia, legătura socială cea mai intimă și stabilă, dă semne de destrămare în zilele noastre. Echilibrul ei este tot mai fragil. Celula se descompune. Celula moare înainte de vreme, cu mult înainte ca „sapa și lopata” să-i despartă pe cei uniți pentru vecie. Doamne ferește să trebuiască să vorbești despre aceasta sau să scrii îndrăgostit fiind. Care sunt cauzele care conduc la desfacerea căsătoriei?
În general, aceleași slăbiciuni și păcate care otrăvesc și legăturile cu ceilalți oameni: egoismul, răutatea, invidia, neîncrederea, gelozia, intoleranța, beția, ș.a.m.d. Dar deoarece nu am mers pe latura acestora dorim să spunem că există și cauze favorizante care înclină balanța în favoarea divorțului. Amintim cateva dintre acestea:

Exemplul altora
În mare măsură puterea exemplului ne formează în ceea ce suntem. Divorțul, ca soluție preferată în caz de criză relațională, apare atât de frecvent, încât devine o modă a zilelor noastre. Despărțirea întâlnită la părinți, rude, la vecini, cunoștințe, are puterea exemplului, care ni se pare, în momente de dilemă, o soluție potrivită și pentru noi. Un alt motiv de despărțire este pierderea încrederii în posibilitatea schimbării în bine. Nu se mai poate face nimic – vrea să însemne că s-au epuizat toate mijloacele, s-au încercat toate metodele, fără să aducă schimbarea dorită.
Rănile sunt prea adânci, relele deprinderi ale celuilalt prea înrădăcinate, problemele sunt prea vechi ca să se mai schimbe.

E prea tarziu
Nu rămâne decât divorțul. Este o concluzie pripită, căci nenumărate cazuri dovedesc că o schimbare în bine ca și în rău, se poate produce oricând. În acest sens vă recomand să arătați toleranța și multă iubire, nu așteptați de la celălalt primul semn de schimbare, aveți prioritate, focalizați mai mult asupra părților pozitive ale celuilalt și conștientizați-vă propriile greșeli și defecte.

Nepotrivirea
Sunt multe nepotriviri între două persoane care se leagă în jugul căsătoriei: de caracter, de temperament, de gusturi, de gândire, etc. Unele din acestea sunt trăsătirui pozitive, altele negative. Unele atrag, altele resping. Dar multe dintre ele pot fi convertite în valori complementare.

Înstrăinarea
Dragostea este o floare care poate sa moară dacă nu este îngrijită. Grijile vieții, lipsa curțeniei, rutina și monotonia relației, lipsa de personalitate o erodează, o consumă ca un vierme, ducând la răcirea dragostei și la înstrăinare. De aici înainte mai este doar un pas până la despărțire. Multe cupluri din cele pe care le cunosc mărturisesc că s-au schimbat în decursul anilor, trăiesc alături ca doi străini. „Când ne-am căsătorit, aveam foarte multe puncte comune, chiar semănam unul cu celălalt. Ne plăcea să facem aceleași lucruri.” Cu timpul s-au schimbat amândoi. Soțul urăște să meargă la cumpărături – pentru că soția a făcut-o chiar prea des în tot timpul căsătoriei și astfel plictisindul pe soț, soția nu suporta evenimentele sportive – pentru că soțul a exagerat ultimul timp cu ele. Interesul soției este absorbit de copii, soțul se simte bine cu prietenii lui. Multe cupluri acceptă compromisuri mărunte legat de infidelități, tocmai în vederea menținerii unui tonus ridicat, a acelei stări de îndrăgosteală ce se răsfrânge asupra soțului, soției.

Infidelitatea  

Cândva infidelitatea era pedepsită și de legile civile, mai ales cea a soției. Astăzi este și ea la modă. Infidelitatea provoacă o criză serioasă în viața conjugală. O criză de încredere, care este o experiență foarte amară. Alteori este rezultatul unei stări de criză în viața cuplului. Dacă a fost un eveniment singular, accidental, refacerea încrederii e posibilă.

 

Mentalitatea
În gândirea secolului nostru, căsătoria se reduce la funcția unui simplu contract social, cu toate avantajele sau dezavantajele lui. În cazul nerespectării condițiilor, contractul poate fi desfăcut. Dacă admiți în mintea ta că despărțirea este o soluție posibilă și uneori preferabilă unei conviețuiri problematice, atunci crește probabilitatea ca în situația dată să alegi această alternativă. În concepția creștină, căsătoria este o instituție divină, deaceea salvarea ei prin răbdare, iertare, bunătate, înțelegere, este unica alternativă de urmat, iar însușirile care conduc la aceasta sunt adevărate virtuți divine. Rolul de soț, ca și cel de părinte, reprezintă același câmp de experiențe în care se pot dezvolta însușirile alese ale ființei. Divorțul din cauza nepotrivirii de caracter este la fel de neconceput ca și despărțirea de copil pentru același motiv.

Iertarea

Desigur că această virtute este cel mai puțin practicată de către familiile creștine de astăzi. Și acest lucru o fac din puțina cunoaștere a rodului fructos al acestei mari virtuți. 

Recent, un studiu a fost făcut pe 200 de adulți căsătoriți cu privire la iertare. Cercetătorii se întrebau în ce măsura abilitatea de a ierta pe celălalt influențează satisfacția maritală și bunăstarea generală personală. Rezultatele au fost uimitoare!

Cercetarea sugerează că este o relație imensă între satisfacția în căsnicie și iertare. De fapt, se pare că o treime din această satisfacție este relaționată cu capacitatea de a ierta. Nu numai ca iertarea impactează relația de cuplu, însă este semnificativ relaționată și cu bunăstarea emoțională. Atunci când au iertat, indivizii au resimțit o scădere a simptomelor depresiei, anxietatii etc.

 

Peter J. Larson, „New Forgiveness Research

 

Deci, iertați oameni buni, iertați din toată inima și veți fi fericiți. Asta este și promisiunea fratelui meu mai mare. Atâtea lucruri m-a învătat și în privința asta, de nenumarate ori. E cel mai tare la capitolul asta. A iertat o lume-ntreagă. Pe bune

Toate cele de mai sus putem spune că pot fi rezolvate prin propriul efort și cu rugăciune la Domnul.
Omul fără Dumnezeu este limitat în toate şi nu poate face nimic singur. Dar Dumnezeu face minuni pentru noi. Numai trebuie să credem… Şi ce este cu neputinţă pentru noi…
În toate familiile există neînţelegeri şi conflicte. Numai că trebuie rezolvate cu înţelepciune şi mai bine atunci când numai încep să se dezvolte. Ar fi bine ca toate conflicte să fie rezolvate şi prin intermediul bisericii. N-ar trebui să neglijăm nici micile conflicte care adesea apar. Deoarece adesea păcatul ne face rob a-l său nu prin gravitatea sa, dar prin cantitatea sa. Adică persistarea în el. Ca ceea ce azi e doar o mică abatere, mâine poate deveni o adevărată tragedie.
Trebuie neapărat să ne compătimim şi susţinem unul pe altul. Şi să nu permitem să apară mari dezbinări între noi, ca mai apoi să fie imposibil de trecut peste ele.

 

Cu firească supunere întru Domnul
Natalia Lozan

Acest articol a fost publicat în FAMILIA și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s