Comportament in situatii limita

image

Situatii critice

Situatiile critice determina oamenii să se comporte complet diferit în situaţii de dezastru. Diferite studii ştiinţifice au descoperit un număr ridicat de similitudini comportamentale De exemplu, una dintre acestea se referă la existenţa une perioade de „neîncredere”, asociată, de obicei, perioadei de timp imediat următoare declanşării unui dezastru Astfel, în medie, la cei 900 supravieţuitori ai atacului terorist de a World Trade Center au trebuit să treacă 6 minute până când au reacţionat într-un fel sau altul. Dar au existat şi cazuri în care reacţia a apărut şi la ½ de oră după atac. Reacţiile au fost diverse: de la închiderea, mai întâi, a calculatorului, la urmărirea reacţiei şefului, până la chemarea rudelor la telefon (circa 70% din supravieţuitori au făcut asta). Iar cel puţin 135 persoane, care aveau acces sigur la scările de evacuare, nici nu s-au gândit la acestă formă de protecţie individuală De ce ? Pentru că, atunci când nimic nu mai este normal, regulile de fiecare zi, rutiniere, nu se mai aplică aşa cum am fost obişnuiţi. De exemplu, din punct de vedere fiziologic, în condiţii normale, creierul are nevoie de 8-10 secunde pentru a prelucra o informaţie complexă primită Cu cât creşte stresul, cu atât timpul de reacţie se lungeşte mai mult. Astfel că, în mod paradoxal, în situaţii de dezastru, cu cât creşte nevoia de a decide mai repede, cu atât capacitatea de răspuns a creierului scade. O altă reacţie tipică este cea de neîncredere, rezumată în expresia „Asta nu mi se poate întâmpla mie” Din această cauză, circa 2 din 4 persoane rămân lipsite de reacţie imediată într-o situaţie de urgenţă. În astfel de situaţii, contrar părerii că instinctul de conservare acţionează rapid, majoritatea subiecţilor dezastrelor au reacţii neadaptate situaţie. Dar nu toţi. Cei care au mai trecut prin astfel de experienţe sau cei care au fost antrenaţ privind modul de comportare în astfel de situaţii se adaptează mult mai bine Specialiştii cred că acest lucru se datorează faptului că, la nivel mintal, există un set de informaţii care sunt accesate imediat şi pot da o soluţie. Pentru ceilalţi, creierul trebuie să caute o soluţie, cea ce face să reacţioneze mai lent sau de loc (în cazul în care nu au găsit o soluţie) Din aceste scurte considerente reiese importanţa instruirii oamenilor  privind respectarea normelor de comportament în caz de dezastru şi a  exersării acestora în mod periodic. Se pot evita situaţii, ca cele de la  World Trade Center, când 45% din cei evacuaţi au aflat ulterior că existau  trei scări de evacuare a clădirii iar 50% dintre aceştia nu intraseră niciodată pe acestea Dar, care ar putea fi factorii de stres specifici situaţiilor de urgenţă ? Să enumerăm pe cei mai importanţi dntre aceştia- presiunea timpului- lipsa de informaţii veridice- existenţa unor stări conflictuale- diferite nivele ale suferinţei umane- riscul la care sunt supuşi colegii Pentru factorilor de stres mai sus menţionaţi, corespund mai multe  modaliăţi de a reascţiona, duă cum urmează – a nu se uita că aceste  reacţii trebuie considerate reacţii normale în situaţii anormale – apatie- confuzie mentală- reacţii negândite- durere de cap, diaree, palpitaţi- senzaţia de teamă sau cea de vinovăţie- somnolenţă sau lipsa somnulu- paralizia, iritarea- dificultăţi în conducerea mişcărilor Din punct de vedere operativ, reacţiile de mai sus se pot clasifica şi  în modul următor: 10-30 % reacţionează calm şi pot ajuta; 50-75 % apatici şi confuzi; 10-25 % necesită tratament medical 1-3 % panică sau căderi psihice complexe.
Mecanismele de  apărare individuală care acţionează în mod instinctiv Acestea pot fi izolarea, negarea, raţionalizarea, proiecţia, identificarea cu atacatorul, descărcarea emoţională. Ca o primă concluzie a celor prezentate mai sus, putem afirma că  tipurile de stres sunt de 3 feluri-

1 de bază (cel de zi cu zi)-

2 cumulativ-(adunat in timp)

3 de incidente critice (majore)

Din această perspectivă, fazele caracteristice stresului, generat de o  situaţie de urgenţă, prin care poate trece o persoană sunt-

Faza I = de pre – incident-

Faza II = de avertizare-

Faza III = de desfăşurare a incidentului;-

Faza IV = intermediară-

Faza V = post-incident

Deci reiese clar de aici ca a fi pregatit pentru ce e mai rau nu este o nebunie.Daca stim anumite chesti in momentele critice nu vom ramane blocati, cautam o iesire din situatia grava in care ne aflam.Psihic trebuie sa fim calmi si sa-i calmam si pe ceilalti.Aici este prezentata o situatie noi putem cadea in cu totul alt caz este bine sa avem cat mai multe scenarii in cap si raspunsul corect la ele.Sper ca aceste informati va va ajuta candva.

Acest articol a fost publicat în SUPRAVIETUIRE URBANA și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s