Cum circumstante diferite pot influenta comportamentul uman in situatii de urgenta.

Analiza a doua naufragii – Titanic si Lusitania- a fost folosita de cercetatori pentru a explica modul cum circumstante diferite pot influenta comportamentul uman in situatii de urgenta.

In noaptea de 14 aprilie 1912, in Oceanul Atlantic, in urma scufundarii Titanicului din cauza coliziunii cu un iceberg, si-au pierdut viata 1.517 persoane. Trei ani mai tarziu, pe 17 mai 1915, in timpul Primului Razboi Mondial, transatlanticul britanic Lusitania, in atacat de un scufundator al marinei germane, s-a dus la fund luand cu el 1.198 persoane.
Aceste doua tragedii maritime au fost analizate de cercetatorii de la Universitatea din Zurich si Politehnica din Queensland, pentru a vedea cum circumstante diferite pot influenta comportamentul uman in situatii extreme si nivelul de conformare a persoanelor la normele sociale acceptate la acea vreme.
Confruntarea a fost facuta posibila de faptul ca cele doua tragedii au survenit la distanta mica in timp, intr-un context in care normele sociale puteau fi considerate unifome si au privit doua populati de pasageri foarte asemanatoare din punct de vedere socio-demografic si socio-economic. Chiar si procentul supravietuitorilor a fost similar, de circa 30% in ambele tragedii.
Nava Lusitania s-a scufundat la 18 minute dupa atac si cei care s-au salvat au fost preponderent pasageri barbati cu varsta cuprinsa intre 16 si 35 de ani. Titanicul, in schimb, s-a scufundat dupa 2 ore si 40 de minute, iar cei care s-au salvat au fost mai ales femei si copii, pierind in principal barbati, sau adulti fara copii. In ambele situatii, capitanii au impartit instructiuni pentru a garanta mai intai salvarea femeilor si a copiilor, iar tipologia persoanelor imbarcate pe ambele nave era in esenta similara.
Potrivit autorilor studiului, diferenta semnificativa trebuie pusa pe seama presiunii exercitate de factorul-timp, care poate influenta in mod determinant comportamentul uman in situatii extreme in care se afla in joc supravietuirea. In circumstante in care timpul disponibil este foarte scurt, cum a fost cazul cu Lusitania,instinctul de a fugi domina literalmente comportamentul initial; acesta este blocat si depasit de un comportament pro-social doar atunci cand creierul are timp sa-si regaseasca o situatie de homeostaza.
Sursa: Le Scienze

Acest articol a fost publicat în RAZBOI CALAMITATI DEZASTRE și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s